Guvernele spionează cetăţenii prin telefoanele mobile, e-mail şi urmele lăsate pe Internet. Ce dezvăluiri va face WikiLeaks despre reţeaua mondială de supraveghere

În cadrul unei conferinţe de presă, fondatorul site-ului Julian Assange a lansat publicarea a sute de documente provenind de la 160 de companii din 25 de ţări, specializate în supravegherea şi interceptarea telecomunicaţiilor.

Acestea arată cum aceste sisteme permit guvernelor să supravegheze persoanele prin telefoanele mobile, conturile de e-mail şi urmele lăsate pe Internet.

"Publicăm astăzi peste 287 de dosare care arată realitatea unei industrii de supraveghere la scară mare - o industrie care vinde echipamente atât democraţiilor, cât şi dictaturilor pentru a spiona populaţii întregi", a declarat fondatorul WikiLeaks la Londra.

În paralel, site-ul Owni.fr a dezvăluit în parteneriat cu WikiLeaks aproximativ 1.100 de documente provenind de la companii, între care o firmă franceză, Amesys, care a făcut afaceri cu regimul fostului lider libian Muammar Kadhafi.

E-mailurile a şapte opozanţi libieni în exil, care locuiesc în Marea Britanie sau Statele Unite, au fost spionate în aceste ţări prin sistemul de interceptare şi supraveghere vândut Libiei de Amesys, potrivit acestui site.

Documentele publicate joi de WikiLeaks includ manuale de supraveghere vândute în trecut regimurilor autoritare din lumea arabă cum ar fi Siria, Libia, Tunisia şi Egipt.

Potrivit lui Julian Assange, industria de supraveghere şi interceptare a comunicaţiilor a trecut de la un cerc restrâns de clienţi din domeniul serviciilor de informaţii, cum ar fi agenţiile de informaţii americane sau britanice, la o reţea mondială.

Experţii care au lucrat cu WikiLeaks în vederea publicării documentelor, au cerut o reglementare a acestor tehnologii. "Guvernele occidentale nu pot rămâne inactive când acest tip de tehnologie este vândut", a subliniat Eric King, de la organizaţia neguvernamentală Privacy International.

Julian Assange se află în prezent în arest la domiciliu în Marea Britanie, în aşteptarea apelului formulat împotriva deciziei de extrădare în Suedia unde trebuie să răspundă acuzaţiei de agresiune sexuală. Tribunalul va decide la 5 decembrie dacă va primi apelul.