Guvernul francez îşi justifică măsurile prin statistici privind infracţiunile comise de români

"Nu există statistici privind delincvenţa pe comunitate, dar există statistici pe naţionalitate şi observ de exemplu că, la Paris, delincvenţa (persoanelor de) naţionalitate română a crescut anul trecut cu 138 la sută", a declarat ministrul de Interne, Brice Hortefeux, la postul de radio RTL.

Potrivit unui "studiu al serviciilor de poliţie", faptele de delincvenţă comise de români la Paris au crescut cu 138 la sută în 2009, la 3.151 de fapte, faţă de 1.323 în 2008.

În primele şase luni ale anului 2010, această delincvenţă a crescut cu 51,1 la sută în raport cu primele şase luni ale lui 2008, iar 49 la sută dintre faptele de delincvenţă comise de români aparţin minorilor.

Dintre cele 92.148 de persoane acuzate de fapte de delincvenţă între ianuarie şi iunie 2010 în aglomeraţia pariziană, 3.294 sunt de naţionalitate română, adică 3,6 la sută.

Referitor la minori, există 1.197 de români între cei 17.973 de minori acuzaţi, adică 6,6 la sută, potrivit studiului poliţiei.

În ceea ce priveşte atingerea adusă bunurilor, 3.493 de persoane acuzate sunt de naţionalitate română, dintr-un total de 25.590, ceea ce înseamnă 13,65 la sută. În privinţa minorilor, 1.095 sunt de naţionalitate română din totalul de 9.055, adică 12,09 la sută, iar la Paris proporţia urcă la 23 la sută.

Acest studiu, care priveşte doar aglomeraţia pariziană, nu permite o comparaţie între această delincvenţă şi cea a cetăţenilor altor ţări.

Nicolas Sarkozy anunţase la 30 iulie că taberele ilegale de romi din Franţa vor fi desfiinţate şi ocupanţii lor trimişi în România şi Bulgaria. El adăugase că unor infractori de origine străină le va fi retrasă cetăţenia franceză.

Franţa a repatriat peste 8.300 de români şi bulgari în ţara lor, începând din 1 ianuarie, şi rămâne hotărâtă să continue această politică, în pofida criticilor.

Aproximativ 15.000 de romi din state est-europene trăiesc în Franţa, unde ei beneficiază de regulile liberei circulaţii în cadrul UE, dar deseori ei locuiesc în tabere improvizate. După trei luni petrecute în Franţa, fără domiciliu sau surse de venit, ei ajung într-o situaţie de ilegalitate şi devin expulzabili.