Întâlnire Iohannis - Stoltenberg | Preşedintele: Nimeni nu îşi doreşte competiţie între NATO şi UE/ Ce spune despre scandalul corvetelor/ Liderul Alianţei Nord-Atlantice: Trebuie să ne pregătim pentru o lume fără Tratatul INF

„Complementaritatea eforturilor de modernizare, de dotare între NATO şi UE e vitală. Nu îşi doreşte nimeni, şi am discutat şi în Consiliul European şi în discuţiile bilaterale, să creeze o competiţie între NATO şi UE. Au fost voci care au afirmat că Europa face prea puţin pentru apărarea proprie. Iată că acum face şi cred că acest efort e şi important şi vizibil şi va un beneficiu evident pentru UE şi NATO. Faptul că UE a dezvoltat PESCO arată că noi trebuie să jucăm un rol important în NATO, nu paralel cu NATO. Până la urmă burden sharing, adică alocarea de fonduri pentru modernizare trebuie să creeze şi proiecte noi care vin să îmbunătăţească inclusiv pilonul european al NATO şi asta se întâmplă”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre cum vede NATO şi România evoluţia apărării europene în aşa fel încât să nu concureze cu NATO.

La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare, nu concurente, şi să demonstreze că întărim securitatea transatlantică.

„Eu mă bucur de eforturile de apărare ale UE pentru că ajută la dezvoltarea de noi capacităţi militare. Şi UE şi NATO colaborează mai stâns acum decât în alt moment. Forţele UE sunt complementare cu NATO şi nu concurente. UE nu are cum să înlocuiască NATO. NATO rămâne piatra triunghiulară a UE. 80% din cheltuieli vor proveni de la alianţii NATO care nu sunt membri UE, adică SUA, Canada şi UK. Eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare şi nu concurente, trebuie să arătăm că întărim securitatea transatlantică”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o declaraţie de presă comună susţinută alături de Klaus Iohannis la Cotroceni.

Şeful statului, despre scandalul corvetelor: Ministerul Apărării trebuie să livreze

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la suspendarea achiziţiei pentru corvete că din punctul să lucrurile sunt clare, iar Ministerul Apărării trebuie să livreze, precizând că speră ca la minister să se regăsească aceeaşi abordare.

„România şi-a asumat 2% pentru apărare. În CSAT am luat aceste chestiuni în discuţie la început şi avem o mare oportunitate de tip strategic, putem să abordăm înzestrarea armatei din punct de vedere strategic, aproape lung. Avem un plan pentru 10 ani. Acest lucru face posibile achiziţii care nu au fost la îndemâna programelor de înzestrare. Unele au demarat foarte bine şi sunt în desfăşurare. Deci nu trebuie să spunem că nu se întâmplă nimic. Sigur neavând practic de la Revoluţie încoace exerciţiul unor programe mari de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mişcă parţial mai greu. Apar sincope, probleme neprevăzute şi toate acestea trebuie depăşite. În CSAT am discutat în fiecare an cum adaptăm aceste programe strategice. Suntem în grafic.

De ce nu se progresează pe corvete? E o întrebare la care Ministerul Apărării trebuie să răspundă. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare. MApN trebuie să livreze. Sper că această abordare se regăseşte şi la MapN. Răspunsul cu corvetele o să îl primim probabil când va primi răspuns la acea sesizare. Dar în ansamblu avem la dispoziţie fondurile, poentru că e un angajament al României, nu doar al CSAT, al Ministerului”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

La rândul său, oficialul străin şi-a exprimat speranţa că România va reuşi în acest an să îşi respecte angajamentul de 2% din PIB alocat pentru apărare.

„Mai întâi de toate aş vrea să spun că mă bucur să văd o creştere semnificativă a cheltuielilor în România pentru a investi fonduri în capacităţi moderne. Sunt bucuros să văd o creştere mare a cheltuielilor. În ceea ce priveşte planul de atinge 2%, înţeleg că cifra e aşteptată pentru 2019 şi sper ca anul acesta va reuşi să atingă 2%. Alianţii europeni şi Canada au aloca 41 miliarde în plus la bugetul de apărare. Pe baza planurilor naţionale ne aşteptăm ca această cifră să ajungă la 100 miliarde anul viitor”, a spus Jens Stoltenberg.

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, la începutul acestei luni, că a suspendat procedura de achiziţie a corvetelor multifuncţionale.

Suspendarea procedurii a venit după ce Şantierul Naval Constanţa (SNC) a acţionat în instanţă Guvernul şi MApN, cerând anularea licitaţiei privind programul de înzestrare cu corvete multifuncţionale. La primul termen al procesului instanţa a dispus amânarea dosarului termenul de miercuri, Şantierul Naval Constanţa nu a fost reprezentat de avocat, astfel că instanţa a dispus amânarea dosarului. Un nou termen de judecată a fost stabilit pentru data de 20 februarie.

Liderul Alianţei Nord-Atlantice: Trebuie să ne pregătim pentru o lume fără Tratatul INF

Secetarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-o declaraţie comună că preşedintele Klaus Iohannis la Cotroceni, că „trebuie să ne pregătim pentru o lume fără Tratatul de descurajare a armelor nucleare”, în contextul în care Rusia a dezvoltat o nouă rachetă care încalcă Tratatul INF.

„Domnul Iohannis şi cu mine am discutat de asemenea şi Tratatul INF (Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare – n.r.). Rusia a scos la iveală un nou tip de rachetă care încalcă Tratatul. Este vorba de SSC-8 (racheta Novator 9M729 - n.r.). Are capacitate nucleară. Este dificil de depistat. Poate ajunge în oraşele europene. La întâlnirea din decembrie a miniştrilor de externe NATO, Statele Unite, care sprijină toţi aliaţii, au anunţat că vor da Rusiei 60 de zile la dispoziţie pentru a respecta cerinţele Tratatului. Aceste 60 de zile expiră în 2 zile. Din nefericire, constatăm că nu există niciun semn de progres în această direcţie. Trebuie să ne pregătim pentru o lume fără Tratatul de descurajare a armelor nucleare. Trebuie deja să ne gândim la consecinţe. NATO trebuie să menţină un element de descurajare precum şi apărare credibil şi puternic. Trebuie să avem în vedere şi noi iniţiative pentru că o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui”, a afirmat Jens Stoltenberg.

Afirmaţia secretarului general al NATO vine după ce Rusia şi Statele Unite nu au reuşit să ajungă la un acord privind menţinerea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a anunţat joi ministrul adjunct de Externe de la Moscova, Serghei Riabkov,a informat agenţia de ştiri Reuters, citând presa rusă.

Eşecul eforturilor de soluţionarea a disputei ar putea duce la retragerea SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) începând de sâmbătă, 2 februarie, dacă Moscova nu acceptă să renunţe la un nou tip de rachetă de croazieră care pot transporta ogive nucleare, despre ca Washingtonul susţine că încalcă prevederile înţelegerii.

Moscova a refuzat să distrugă nouă rachetă Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), susţinând că respectă în totalitate prevederile acordului.

Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului The New York Times, în afara faptului că Rusia ar fi încălcat Tratatul INF, Administraţia SUA vrea să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.

Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.