Interviu cu Joseph Jones, fost militar britanic specializat în colectarea de informaţii: Ar trebui Rusia să aibă aceeaşi protecţie ca cetăţenii UE când vine vorba despre GDPR?

Joseph Jones, fost militar britanic cu experienţă de peste 15 ani în colectarea de informaţii, a oferit un interviu pentru Monitorul Apărării şi Securităţii în care a vorbit despre operaţiile de tip OSINT, SIGINT şi SOCMINT folosite în zilele noastre, în special în contextul războiului ruso-ucrainean.

Urmărește
2633 afișări
Imaginea articolului Interviu cu Joseph Jones, fost militar britanic specializat în colectarea de informaţii: Ar trebui Rusia să aibă aceeaşi protecţie ca cetăţenii UE când vine vorba despre GDPR?

Sursa foto: Profimedia

Are loc o „explozie” a dezinformării

„Când vine vorba despre aceste discipline, OSINT (Open Source Intelligence) este despre colectarea şi analizarea datelor obţinute din surse disponibile public. Când definim sursele disponibile public, ne întrebăm dacă sunt incluse şi reţelele sociale, pentru că nu sunt disponibile public, sub anumite aspecte, dar sunt accesibile public. Este interesant că OSINT are foarte multe subcategorii, care sunt ele însele discipline de colectare a informaţiilor. De exemplu, HUMINT: poţi desfăşura operaţiuni HUMINT din surse deschise,  de pe reţelele sociale, care pot fi numite operaţiuni secrete pe internet”, a spus Joseph Jones, într-un interviu pentru Monitorul Apărării.

„SOCMINT este o subcategorie a OSINT, dar este, sub multe aspecte, şi o disciplină separată. SOCMINT include doar date obţinute de pe reţelele sociale, adică îţi oferă posibilitatea să intri pe reţelele sociale, să cauţi şi să colectezi informaţii, apoi să le analizezi. De ce este o subcategorie a OSINT, dar poate şi fi o disciplină separată? Motivul este numărul mare de platforme de socializare. Aşadar, atunci când vorbim despre fuziunea datelor de pe reţelele de socializare, intervine SOCMINT. (...) Cred că, deşi există multe discuţii şi a fost un interes enorm în sursele deschise de informaţii, înainte şi după invazia Rusiei în Ucraina  – din experienţa mea şi din interacţiunea cu mai multe elemente ale armatei – cred că nu am reuşit să includem OSINT în disciplinele de informaţii obţinute din toate sursele. Cred că marea lecţie învăţată este că trebuie să existe o integrare a OSINT în activităţile de colectare şi analizare a informaţiilor din toate sursele”, a continuat acesta.

Jones susţine că „dezinformarea nu este un lucru nou, există de mult timp. Că o numeşti dezinformare sau operaţie informaţională depinde foarte mult de perspectiva din care vorbeşti. Când vine vorba de NATO şi armatele occidentale dezinformarea este parte din operaţiile informaţionale. Noi vorbim despre dezinformare pentru că sunt supuşi la dezinformare de către Rusia şi actorii susţinuţi de statul rus. De la invazia Ucrainei de către Rusia, am fost o explozie a dezinformării. Cred că se desfăşoară la o scară enormă şi că este din ce în ce mai greu pentru noi – atât analişti în dezinformare, cât şi specialişti în intelligence –  este foarte greu să le strângem pe toate şi să analizăm toate datele”.

Dezinformarea are loc în special pe Telegram

„Cât despre ce vedem în Ucraina, cred că dezinformarea pe care o vedem pe câmpul de luptă are loc în special pe Telegram. Există un motiv bun pentru asta. Înainte şi după invazia Rusiei în Ucraina, erau create multe grupuri şi canale de comunităţi ucrainene. De exemplu, aveam canale şi grupuri concentrate pe Kiev – compuse din locuitorii Kievului – Mariupol, Odesa şi multe alte oraşe din Ucraina. Aceste grupuri şi canale au fost esenţiale pentru informarea despre activităţile ruşilor şi au fost folosite de guvernul ucrainean pentru a ţine pe toată lumea la curent cu ce se întâmpla. Ministerul Apărării din Ucraina, de exemplu, transmitea comunicate şi ne informa cu privire la ce se întâmpla. Aceste informaţii erau distribuite în toate grupurile ucrainene. În acelaşi timp, Rusia şi-a dat seama că ucrainenii folosesc Telegram pentru a-şi distribui discursul, că lumea era atentă la Telegram, că era o sursă de informaţii în timp real despre conflict şi am observat o explozie de canale şi grupuri pro-Rusia, pro-invazie. Acestea erau folosite pentru a combate discursurile guvernului ucrainean. Cantitatea grupurilor şi canalelor pro-Rusia de pe Telegram este nemaiîntâlnită de mine până acum. (...) Modul în care funcţionează aceste canale ruseşti este asemănător cu cel în care funcţionează cele ucrainene. Am observat foarte mulţi influenceri ruşi. Există un influencer rus, în special, integrat în grupul Wagner, iar acest influencer are foarte mulţi urmăritori pe Telegram şi republică şi distribuie foarte multe poze, video-uri şi informaţii, care sunt apoi trimise către alte grupuri şi canale ruseşti”, a mai declarat Jones.

Pe Facebook, dezinformarea se desfăşoară prin intermediul videoclipurilor

Cât despre celelalte platforme de social media, Facebook, de exemplu, Joseph Jones a observat că dezinformarea se realizează în special prin intermediul videoclipurilor, întrucât ruşii şi-au dat seama că oamenii mai degrabă se uită la videoclipuri, decât citesc textele. De asemenea, şi Twitter reprezintă încă o platformă utilizată de actorii care dezinformează, mai ales acum că platforma pare să devină mai deschisă către libertatea de exprimare. VKontakte este o altă platformă folosită de Rusia, însă doar în interiorul graniţelor sale, unde încearcă să influenţeze ruşii.

Ar trebui Rusia să aibă aceeaşi protecţie ca cetăţenii UE când vine vorba despre GDPR?

Există însă limite legale şi etice când vine vorba despre strângerea informaţiilor de pe reţelele de sociale, în special fiind vorba despre GDPR, spune Jones. Deşi GDPR-ul este un lucru benefic cetăţenilor UE, Jones crede că acest lucru îngreunează munca profesioniştilor în informaţii când vine vorba despre identificarea surselor dezinformării din Rusia.

„Europa trece printr-un război. Datele pe care le colectăm vin din servere din afara Europei. Datele colectate sunt de la cetăţeni non-UE, în special de la ruşi. Când mă uit la consecinţele acestui război, la crimele de război, mă întreb: Rusia ar trebui să aibă aceeaşi protecţie ca cetăţenii UE când vine vorba despre GDPR? Cred că este nedrept faţă de noi, de cetăţenii UE”, a subliniat Joseph Jones.

Întrebat dacă operaţiile SOCMINT ar putea influenţa modul în care  se desfăşoară un război, Joseph Jones a declarat că, de exemplu, în Libia, unde a fost dislocat ca militar în trecut, operaţiile de influenţă au fost cele care au dus la îndepărtarea lui Muammar al-Gaddafi de la putere, însă când vine vorba despre războiul din Ucraina lucrurile stau diferit.

„Cred că există întotdeauna posibilitatea ca o operaţie de influenţă online să fie suficientă pentru a-i face pe unii oameni să pună sub semnul întrebării justificarea unui război”, a spus acesta.

Cât despre atacul recent al forţelor ucrainene asupra ruşilor aflaţi în Makiivka, despre care ministerul rus al Apărării a spus că a avut loc din cauza faptului că ruşii şi-au folosit telefoanele mobile – deşi nu aveau voie – asftfel că ucrainenii le-au identificat locaţia, Jones crede că este posibil, întrucât trupele ruseşti încalcă în mod regulat această regulă a armatei Rusiei.

„Nu mă suprinde că atacul a avut loc. Ştiu că poţi să afli locaţia cuiva doar prin intermediul telefoanelor lor; poţi face asta chiar şi cu ajutorul aplicaţilor de dating”, a spus Jones. „Nu ştiu dacă i-au identificat cu ajutorul dispozitivelor mobile sau al aplicaţiilor, cred că prin aplicaţiile folosite”.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici