Video Interviu cu Volodymyr Havrylov, adjunct al ministrului Apărării din Ucraina: Noi am înţeles de la început că acest război nu e uşor

MAS: Acum un an, Rusia a invadat Ucraina cu scopul de a ocupa toată ţară. În acest an, am văzut lupte grele pe câmpul de luptă, atacuri nemiloase asupra civililor, infrastructuri şi, pe deasupra, crime de război şi sute de mii de ucraineni suferind. Cum aţi descrie acest an dintr-o perspectivă militară? Cum vedeaţi războiul înainte de invazie şi cum îl vedeţi acum?

Volodymyr Havrylov: Acum un an, pe 24 februarie, a avut loc o schimbare istorică de paradigmă aici în Ucraina şi în regiune. Pe atunci, aveam un conflict de intensitate scăzută cu Rusia, început în 2014, aşadar, societatea noastră s-a adaptat cumva la acel tip de conflict, iar armata noastră avea deja experienţă. De aceea, când invazia a început armata nostră era mental pregătită, iar societatea a fost puţin confuză, însă, în câteva săptămâni, toţi erau uniţi având scopul de a înfrânge inamicul. Desigur, mulţi au părăsit ţara pentru a-şi salva familiile, însă majoritatea ucrainenilor au început să se lupte cu invadatorii. Nu a fost uşor la început, pentru că nimeni nu credea că putem face faţă. De-abia după câteva luni, parteneri cheie precum SUA şi UK au început să creadă este totul este serios, că societatea ucraineană este pregătită să-şi apere suveranitatea şi integritatea ţării. De aceea, din mai anul trecut am început să primim asistenţă din SUA, artilerie, şi din UK, blindate, apoi, pas cu pas, acest ajutor a crescut.

Noi am înţeles de la început că acest război nu e uşor, că nu este uşor să înfrângem inamicul care are mai mulţi militari, mai multe arme, care este o economie enormă şi are o populaţie mare. De aceea, am aplicat metode creative şi asimetrice şi am introdus tactici de război pentru a deruta inamicul şi a-i distruge logistica şi avansul trupelor către Kiev şi Harkov, în nord. Apoi, prin consolidarea capabilităţilor noastre, cu echipamentele pe care am început să le primim de la partenerii noştri, am reuşit să lansăm operaţii contraofensive în est şi să reobţinem teritoriile din Harkov şi, ulterior, Herson. Prin urmare, societatea noastră a prins încredere că putem câştiga acest război şi acum avem o societate unită, avem motivaţia şi experienţa militarilor noştri şi mult ajutor pe care îl primim încă din decembrie, precum muniţie, tancuri, blindate, artilerie, capabilităţi de lovire cu precizie, toate acestea sunt necesare pentru a înfrânge Rusia nu cu metode sovietice din Primul sau Al Doilea Război Mondial, ori cu un număr mare de trupe sau artilerie, ci cu superioritate tehnologică. Deci, suntem în punctul primirii acestei superiorităţi tehnologice pentru a înfrânge Rusia în sud, în est şi pentru a elibera teritoriile noastre ocupate, inclusiv Crimeea. Acum cred că potenţialul armatei ucrainene şi al societăţii este mult mai mare ca acum un an. Suntem pe drumul cel bun şi sper că acest război se va încheia.

MAS: Aşa cum spuneaţi, ucrainenii au fost uniţi şi sunt uniţi. Toată lumea a fost impresionată de dorinţa ucrainenilor de a lupta pentru teritoriul lor. Dar liderii militari s-au aşteptat la atâţia civili ucraineni să se alăture armatei, voluntar, pentru a lupta împotriva ruşilor?
Volodymyr Havrylov: Nu a fost o surpriză, pentru că aveam experienţa războiului din 2014 şi 2015, când Rusia a invadat Crimeea şi estul Ucrainei. Atunci, am înţeles puterea şi forţa societăţii ucrainene civile, dar a fost o surpriză pentru Putin că oamenii din Ucraina şi societatea au devenit motorul cheie al opririi inamicului în 2014 şi 2015. Nimeni din Ucraina nu a fost surprins să vadă că oamenii luptă, că au umplut centrele de mobilizare, că mulţi voluntari s-au alăturat armatei, la început. Energia societăţii, a câtorva oameni, face miracole. Suntem foarte fericiţi că în aceste momente esenţiale ale istoriei noastre oamenii au fost pregătiţi, iar acum sunt şi mai pregătiţi.

MAS: Ce aţi observat la tacticile şi strategiile militare ale Rusiei în acest an de război?
Volodymyr Havrylov: Rusia a început acest război cu multe erori. În primul rând, a subestimat Ucraina, societatea civilă şi armata ucraineană. În al doilea rând, a supraestimat armata rusească şi societatea sau populaţia rusească. De aceea, au început acest război cu manevre şi tactici vechi, trimiţând trupe direct în oraşele cheie ale Ucrainei, aşteptându-se ca puterea centrală să fie distrusă, iar oamenii să îi primească cu braţele deschise, aşa cum s-a întâmplat în Crimeea. Nu s-au aşteptat la rezistenţă, nu s-au aşteptat magnitudinea rezistenţei. De aceea, au fost înfrânţi în primele încercări de a captura capitala Ucrainei şi alte oraşe cheie. Au învăţat multe din asta şi, în vară, au început ofensive în sudul şi în estul Ucrainei cu tactici vechi din Primul şi Al Doilea Război Mondial, lovind poziţiile noastre cu artilerie, trimiţând mulţi oameni – în special după mobilizarea din septembrie anul trecut. Au trimis mulţi oameni la atac, înregistrând multe victime. Erau slab pregătiţi, slab echipaţi, dar regimul de la Kremlin nu preţuieşte vieţile oamenilor, poate pierde mii de oameni. De aceea, pentru noi, această tactică a fost ca o durere de cap, pentru nu putem câştiga acest război cu aceleaşi metode pe care ale are Rusia. Nu avem atâţia oameni, nu avem echipamentele. Trebuie să fim creativi, să improvizăm. Dar acum am început să primim arme, noi capabilităţi de lovire, muniţie specifică, sisteme de avertizare... am reuşit să înfrângem Rusia chiar şi cu toţi oamenii pe care îi are şi cu acele tactici, pentru că am reuşit să-i atacăm înainte să ajungă în contact cu trupele noastre, am reuşit să salvăm vieţile oamenilor. Pentru noi este importantă viaţa fiecărui militar, de aceea încercăm să distrugem Rusia înainte să ajungă la militarii noştri.

În acest sens, am primit mult ajutor de la SUA, sistemele HIMARS, care ne permit să distrugem obiectivele ruşilor de la o distanţă de până la 50 de km –  de aceea au mutat (n.r. ruşii) centrele de logistică  şi comandă control la o distanţă de 100 de km. De asta cerem capabilităţi cu rază lungă de acţiune, să ajungem până la 100 de km. Cu aceste instrumente, putem să îi oprim şi să îi înfrângem. Rusia nu şi-a schimbat tacticile. Încă trimite un număr mare de militari recent mobilizaţi, în unele cazuri sprijiniţi de artilerie şi tancuri, au multe greşeli în sistemul de comandă. Este o slăbiciune istorică a Rusiei şi care se află în natura regimului de la Moscova.

MAS: Care este dinamica acum pe câmpul de luptă? Cât timp credeţi că mai poate continua Rusia acest război, având în vedere ajutorul pe care îl primeşte Ucraina de la Occident, în materie de echipamente militare?
Volodymyr Havrylov: Ruşii încă încearcă să avanseze în est. Sunt lupte grele acum în oraşe precum Bahmut şi în altele. Încercăm să îi ţinem unde sunt, să ne pregătim contraofensivele acolo. Ruşii depind de persoanele mobilizate, de echipamente. În perioada 2022 a războiului, am distrus o bună parte a echipamentelor moderne ale Rusiei. Tot ce vedem acum sunt blindate şi tancuri vechi luate din depozitele din Siberia sau din alte zone, însă nu sunt eficiente, au o calitate şi o mentenanţă proastă. Am distrus, în 2022, şi o bună parte din armata rusească bine pregătită, în special în primele 7-8 luni. Acum un an, ei (n.r. ruşii) au antrenat aceste forţe, câteva luni, pentru a invada Ucraina, aşa că majoritatea a fost omorâtă sau rănită în primele 7-8 luni. Deci, calitatea trupelor ruseşti de acum este mult mai proastă decât acum un an.

Nu cred că pot susţine acest război la această magnitudine de pierderi. Desigur, vor face tot posibilul să mobilizeze noi trupe şi să mai aducă echipamente din depozitele lor. Dar calitatea unui posibil val de militari mobilizaţi va fi şi mai proastă decât prima, pentru că totul este despre motivaţie, despre a fi gata să mori pentru ceva. Acum, ruşii luptă din cauza propagandei, deziluziei sau din teama de a nu fi omorâţi de propriile trupe. Însă nu pot continua acest război pentru multe luni. Din estimările noastre, mai mult de 200.000 de militari ruşi sau chiar mai mulţi au fost omorâţi sau răniţi, adică în fiecare familie rusească există cineva rănit sau omorât, membru al familiei sau prieten. Deci, nu ştiu cât de puternică este populaţia rusească să suporte răniţii, invalizii, dezorientaţii etc. În acelaşi timp, economia rusească nu este atât de puternică pentru un război lung, pentru că se află sub sancţiuni, sub embargo, restricţii, nu poate susţine reparaţiile echipamentelor curente, producţiile de noi rachete sau alte arme. De aceea, credem că potenţialul armatei ruseşte este în declin, iar al armatei noastre este în creştere, datorită ajutorului primit de la partenerii noştri. Mai devreme sau mai târziu, îi vom învinge.

MAS: De ce fel de echipamente are nevoie Ucraina acum? Ce arme ar putea schimba dinamica pe câmpul de luptă, în favoarea Ucrainei, şi de ce?
Volodymyr Havrylov: În primul rând, Ucraina va câştiga acest război datorită superiorităţii tehnologice pe care trebuie să o obţinem. Înseamnă că trebuie să construim sisteme de conştientizare situaţională, să ştim unde este inamicul, şi aici includem drone, imagini din satelit, sisteme de interceptare pentru războiul electronic; multe lucruri tehnologice. În al doilea rând, odată ce ştim unde este inamicul, trebuie să avem un set de instrumente pentru a-l distruge, cu o singură lovitură, lansare, la o distanţă de 100-150 km. Trebuie să avem capabilităţi de lovire cu precizie, rachete, artilerie specială, drone. Toate construiesc această superiorate tehnologică. Astfel, nu ar mai conta câte trupe mobilizate trimite Rusia în Ucraina, pentru că pentru noi ar fi important doar să ştim unde este inamicul, să avem acel set de instrumente şi să îl distrugem (n.r. inamicul). Aşa ar arăta finalul aventurii Rusiei în Ucrainei.

MAS: Aţi menţionat capabilităţile cu rază lungă de acţiune. Credeţi că Ucraina le va primi în viitorul apropiat?
Volodymyr Havrylov: Este o chestiune mai degrabă politică. SUA, care au aceste capabilităţi, sunt foarte precaute, din cauza unor motive politice. Îi înţelegem, însă totuşi vorbim cu ei şi alte state pentru a obţine sisteme similare. Însă nu trebuie să uităm de artilerie şi muniţie. Acest război este despre artilerie şi muniţie. Rusia foloseşte multă muniţie. Pentru noi e mereu complicat să obţinem artilerie şi muniţie pentru a egala Rusia. Discutăm despre asta cu partenerii noştri. Însă, o spun din nou, cu acel set de instrumente de bază, cu superioritatea tehnologică, vom învinge.

MAS: La scurt timp după începutul invaziei, existau deja discuţii despre un posibil acord între Rusia şi Ucraina pentru a pune capăt războiului. Mai vedeţi acest lucru posibil acum sau în viitorul apropiat?
Volodymyr Havrylov: Conducerea ucraineană a spus la mijlocul războiului că nu va face o înţelegere cu Rusia fără recâştigarea teritoriilor noastre, inclusiv Crimeea. Nicio înţelegere. Este vorba şi despre societatea civilă. Este o înţelegere comună în societate că nu trebuie să acceptăm o înţelegere cu Rusia fără recâştigarea teritoriilor. De aceea, mesajul nostru este clar: nu ocupăm teritoriul rusesc, dar luptăm pentru teritoriul nostru şi o vom face tot posibilul pentru apărarea teritoriului nostru, oricât va fi nevoie, alături de partenerii noştri.

MAS: Dacă mai aveţi ceva de adăugat...
Volodymyr Havrylov: Ne apropiem de aniversarea acestui război. Azi, preşedintele Biden a vizitat Ucraina. Nu am mai auzit de vreun preşedinte american care să fi vizitat o ţară aflată în război. Înseamnă că avem un sprijin fundamental al unui lider al coaliţiei occidentale, avem ajutorul ţărilor europene şi al oamenilor din Europa, SUA, Canada, Australia şi ţările democratice. În câteva zile, vom vedea şi o rezoluţie a Adunării Generale a ONU despre Ucraina. Sper că oamenii vor stabili că Rusia trebuie să oprească războiul. Dacă Rusia decide să continue războiul, vom primi şi mai mult ajutor, de la ţări care încă sunt neutre. Până să obţinem ajutorul, am pierdut mulţi oameni şi mult sânge în acest război. Motivaţia noastră este puternică, unitatea noastră creşte. Deci, cu ajutorul tuturor ţărilor, inclusiv al României, o ţară pe care o îndrăgesc – am petrecut doi ani acolo – continuăm să ne facem treaba.