Jean-Claude Juncker, în discursul privind "starea Uniunii": UE nu se află acolo unde trebuie. Trebuie să repartizăm un număr de 160.000 de refugiaţi

UPDATE - Juncker îndeamnă la adoptarea unor cote "obligatorii"

Standarde de azil comune sunt importante, dar nu sunt suficiente pentru a face faţă crizei actuale a migranţilor, afirmă preşedintele CE Jean Claude-Juncker în primul său discurs despre "starea Uniunii", îndemnând la cote "obligatorii" de distribuire între statele UE.

Juncker a precizat, miercuri, că o decizie privind noul sistem de cote  va fi luată pe data de 14 septembrie în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Interne din ţările membre UE. "Sper ca de data asta să fie toţi la bord. Fără retorici, fără discursuri  - este timpul acţiunii", a precizat preşedintele Juncker.

Juncker a declarat că aplaudă eforturile ţărilor vecine Siriei - Turcia, Liban şi Iordania - de a accepta milioane de refugiaţi.

Europa a eşuat, însă, în a le oferi refugiaţilor solidaritatea sa comună, recunoaşte el, subliniind că propune, miercuri, măsuri de urgenţă.

"Acest lucru este necesar să fie făcut în mod obligatoriu", subliniază Juncker, care a confirmat că planul Comisiei vizează 160.000 de oameni.

El a avertizat că se apropie iarna. "Oare chiar vrem ca oamenii să doarmă în gara din Budapesta sau în corturi pe (insula greacă) Kos?", întreabă el.

Preşedintele CE a adăugat că o listă de ţări sigure, în Europa, va ajuta la urgentarea procedurilor de azil.

Comisia propune, de asemenea, un mecanism permanent de distribuire, pentru a ajuta la gestionarea unor eventuale situaţii viitoare de urgenţă în privinţa refugiaţilor, a anunţat el.

"Mă pronunţ ferm ca solicitanţii de azil să muncească în timp ce le sunt procesate solicitările. Munca înseamnă demnitate", a subliniat Juncker.

UPDATE - "Există o lipsă de Europă în Europa şi o lipsă de uniune, iar acest lucru trebuie să se schimbe", a spus Juncker, care a respins întreruperi ale lui Nigel Farage din sală ca "nedemne".

Răspunsul la criza migranţilor este necesar să fie prima prioritate a UE, a subliniat el.

Numărul de oameni este "impresionant", iar pentru unii ei sunt "înspăimântători", a spus el. Dar nu este timpul unor dispute, a venit vremea acţiunii concertate, a subliniat preşedintele CE. Este o problemă de demnitate şi de simţ istoric, a insistat el.

"Este adevărat că Europa nu poate găzdui toată suferinţa din lume, dar haideţi să fim sinceri şi să vedem lucrurile în perspectivă", a spus fostul premier luxemburghez care şi-a dedicat aproape tot primul său discurs despre "starea Uniunii" crizei migranţilor.

"Există, cu siguranţă, un număr important, un număr fără precedent de refugiaţi care vin către Europa în acest moment. Însă ei reprezintă doar 0,11% din populaţia totală a Uniunii", a declarat Juncker. "Nu este timpul să ne înspăimântăm, a venit vremea umanităţii şi demnităţii umane", a adăugat el.

Juncker evocă faptul că Europa este un continent pe care aproape toată lumea a fost refugiat la un moment, dând exemplul revoluţionarilor unguri care au fugit în Austria după revolta din 1956 împotriva regimului sovietic. "Am uitat că există mai multe MacDonald-uri în Statele Unite decât în Scoţia?", a întrebat el.

El a evocat, de asemenea, cei 60 de milioane de refugiaţi din Europa de după al Doilea Război Mondial, subliniind că dreptul la azil este una dintre cele mai importante valori europene.

"Este necesar să ne amintim bine că Europa este un continent pe care aproape toată lumea a fost cândva refugiat", a spus Juncker, evocând conflicte din Franţa, Germania, Spania, Ungaria, cehia, Slovacia, Polonia şi fosta Iugoslavie.

"Europa de astăzi este cea care reprezintă un loc al speranţei, un paradis al stabilităţii, în ochii femeilor şi bărbaţilor din Orientul Mijlociu şi Africa", a adăugate el. "Acesta este un lucru cu care să ne mândrim, ci nu de care să ne fie frică", a subliniat preşedintele CE.

Însă între statele UE există disensiuni puternice cu privire la modul în care este cel mai bine să fie gestionată criza, în special dacă azilanţii să fie răspândiţi în întregul bloc european.

Câteva ţări au purtat povara afluxului de la Mediterana şi din Balcani, anul acesta. Peste 200.000 de solicitanţi de azil au sosit în Grecia, aproximativ 150.000 în Ungaria şi alţi 120.000 în Italia, potrivit lui Juncker.

Comisia insistă să le uşureze povara acestor state, prin redistribuirea azilanţilor în alte state membre.

Juncker i-a îndemnat pe miniştrii de Interne să adopte propunerile CE de redistribuire de urgenţă, în cadrul negocierilor pe care urmează să le poarte luni la Bruxelles.

De asemenea, Comisia a propus miercuri crearea unui fond fiduciar în valoare de 1,8 miliarde de euro care să fie folosit în vederea descurajării "imigraţiei ilegale" din Africa şi o listă de ţări de origine sigure din Balcani, plus Turcia, ai căror cetăţeni să nu poată cere azil în UE.

"Aceasta le permite autorităţilor naţionale să se concentreze asupra refugiaţilor care sunt mai susceptibili să primească azil, în special celor din Siria", a spus Juncker.

El a anunţat, de asemenea, că Bruxellesul va lua "în zilele următoare" măsuri suplimentare împotriva statelor membre care nu implementează reglementările UE în domeniul azilului, în baza procedurilor de infringement, care pot conduce la amenzi usturătoare.

Juncker a insistat totodată asupra nevoii concentrării asupra rutei "neglijate" a migraţiei prin Balcani şi s-a pronunţat în favoarea unor canale legale de ajungere în Europa, astfel încât migrarea "să fie transformată dintr-o problemă cu care ne confruntăm într-o resursă bine gestionată".

Unele dintre propunerile Comisiei au nevoie de aprobarea Parlamentului European şi guvernelor statelor membre, pentru a intra în vigoare.