Jihadistul Mokhtar Belmokhtar, pus sub acuzaţie la New York pentru atacul de la In Amenas

Opt capete de acuzare sunt reţinute împotriva fostului lider la grupării Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI), între care „complot vizând oferirea de susţinere Al-Qaida şi AQMI, complot în vederea luării de ostatici, răpire de persoane beneficiind de o protecţie internaţională şi complot vizând utilizarea unei arme de distrugere în masă”.

„Mokhtar Belmokhtar a lansat, în urmă cu mai mulţi ani, un regim de teroare care să îi servească scopul autoproclamat al unui jihad sângeros împotriva Occidentului. Eforturile sale au culminat cu o asediere sângeroasă a zeci de persoane, între care şi trei americani, iar altor câtorva sute (de persoane) le este teamă pentru viaţa lor”, se arată într-un comunicat al procurorului.

„Belmokhtar a provocat teroarea şi (a vărsat) sângele acestor persoane nevinovate, iar noi avem intenţia să îl dămîn judecată”, a adaugă procurorul Preet Bharara, subliniind că acuzatul este un fugar.

Președintele finlandez: Cel puțin un lider european ar trebui să discute cu Rusia

Trei oficiali ai Consiliului Național de Securitate au fost concediați de Trump

Acest lider jihadist, în vârstă de 41 de ani, a creat la sfârşitul lui 2012 o unitate combatantă, „Semnatarii cu sânge”, cu scopul de a ieşi de sub tutela AQMI, în care a intrat în disidenţă în octombrie 2012, potrivit unor experţi.

În ianuarie 2013, el a revendicat un atac sângeros şi o luare masivă de ostatici într-un complex de exploatarea gazelor naturale, la In Amenas, în Sahara algeriană, care s-a soldat cu moartea a 38 de persoane, inclusiv trei americani, şi a 29 de răpitori.

Prezentat ca mort de către Ciad în aprilie, Belmokhtar a revendicat, de asemenea, un dublu atentat sinucigaş în Niger, soldat cu aproximativ 20 de morţi, în mai, şi a ameninţat cu lovituri ţări angajate în Mali.

Condamnat la moarte în două rânduri de către justiţia algeriană, el ar fi ordonat asasinarea a patru francezi în Mauritania, în decembrie 2007, luarea ca ostatici a doi canadieni, în 2008, şi a trei spanioli şi doi italieni în 2009.

Începând de luna trecută, Washingtonul oferă o recompensă în valoare de până la 23 de milioane de dolari în schimbul oricărei informaţii care va conduce la capturarea acestuia sau a liderului sectei islamiste nigeriene Boko Haram.

Canada a anunţat şi ea, pe 26 iunie, că a angajat proceduri judiciare împotriva acestuia, pentru rolul pe care l-a ajucat în răpirea a doi diplomaţi canadieni, în urmă cu cinci ani.