Liderii europeni nu intenţionează să cedeze pretenţiilor noului premier elen Alexis Tsipras

„Apartenenţa la zona euro înseamnă să respecţi acordurile deja convenite”, a declarat preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, la sosirea la reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, la Bruxelles, după victoria de duminică a partidului de extremă stânga Syriza.

Tsipras, care a depus luni jurământul pentru postul de premier, a promis sfârşitul austerităţii şi vrea restructurarea datoriilor Greciei, în majoritate către Germania şi Franţa, şi care reprezintă 177% din PIB.

Ideea unei noi restructurări a datoriilor Greciei este respinsă în special de Germania, dar mai mulţi economişti pledează pentru reducerea dobânzilor pentru unele împrumuturi acordate statului elen şi prelungirea termenelor de rambursare.

Atenționare de călătorie: Ploi, vânt și grindină în Grecia

Fost premier PNL: Ministerul Finanțelor a încercat să împrumute o sumă infimă și nu i-a dat nimeni

Ideea a fost evocată de premierul finlandez Alexander Stubb.

Poziţia Germaniei va fi hotărâtoare. Cancelarul Angela Merkel a spus deja că aşteaptă de la viitorul guvern elen să îşi respecte angajamentele asumate.

„Nu vom impune nimic, dart obligaţiile trebuie respectate”, a declarat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble.

Un înalt oficial european a afirmat deja că în următoarele săptămâni sunt aşteptate tensiuni.

„Relaţiile cu creditorii vor fi haotice, în special la început”, consideră analiştii băncii Credit Suisse.

Julian Rappold, analist la Institutul German de Politici Externe, consideră că „între Merkel şi Tsipras va avea loc o partidă pasionantă de poker”, el considerând că este nevoie ca Berlinul să accepte concesii.

Alexis Tsipras a afirmat pe de altă parte că guvernul va fi pregătit să negocieze cu pertenerii săi o soluţie justă, viabilă, durabilă, în beneficiul tuturor.

Grecia a evitat să intre în faliment, din 2010, cu ajutorul unor programe de susţinere financiară în valoare totală de 420 de miliarde de euro, din partea troicii creditorilor formată din FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, în schimul unor măsuri drastice de austeritate şi de reformă.

Dijsselbloem a arătat că zona euro este pregătită să studieze soluţii privind viabilitatea datoriilor, el subliniind că mai întâi trebuie evaluate reformele. Stadiul reformelor urma să fie analizat în decembrie, dar evaluarea a fost amânată până după alegeri.

Liderii europeni au spus că Grecia trebuie să îşi respecte obligaţiile, dar şi-au exprimat şi disponibilitatea pentru o temporizare.

„Este timp pentru toate. Vom începe cu discuţii, dar acestea vor avea loc cu obiective comune”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne, Pierre Moscovici.

Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, a spus la rândul său că situaţia Greciei necesită un dialog asupra reformelor şi calea cea mai bună care să permită statului elen revenirea la stabilitate şi creştere.

O sursă europeană a recunoscut pe de altă parte că renegocierea datoriilor Greciei nu va putea fi evitată.

„Datoriile Greciei nu sunt sustenabile la nivelul actual, toate soluţiile care nu vor include o reducere reală a acestor datorii nu vor face decât să declanşeze o nouă criză în statul elen”, a avertizat Jesus Castillo, analist la banca Natixis.

Castillo a spus că problema este deosebit de dificilă, fiecare parte trebuie să încerce să reducă povara datoriilor fără să deranjeze opinia publică şi fără să incite alte ţări care la rândul lor au datorii mari.