Guvernul României acuză Austria că încalcă legislaţia UE după ajustarea alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi. Ce demersuri va face Executivul român

„Ministerul Afacerilor Externe şi Guvernul României au luat notă cu îngrijorare de intrarea în vigoare, în Austria, la 1 ianuarie 2019, a legislaţiei privind ajustarea nivelului alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi ai lucrătorilor din acest stat membru în funcţie de costul mediu al vieţii din ţara de rezidenţă a copilului. Trebuie precizat că domeniul de aplicare al noii legi îl reprezintă alocaţiile şi deducerile fiscale pentru copiii nerezidenţi ai persoanelor care lucrează în Austria, măsura neafectând copiii care locuiesc în acest stat. Considerăm că o astfel de decizie contravine principiilor care se află la baza proiectului european şi legislaţiei Uniunii, prin crearea unei situaţii de discriminare în ceea ce priveşte cetăţenii altor state membre, inclusiv români, care plătesc contribuţii în Austria”, arată Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Reprezentanţii MAE mai spun că românii care lucrează în Austria plătesc aceleaşi taxe ca cetăţenii acestui stat şi prin urmare ar trebui să beneficieze de tratament egal cu privire la drepturi.

„Statul român susţine ferm exercitarea libertăţii fundamentale de circulaţie în cadrul Uniunii Europene şi accesul egal al lucrătorilor europeni la beneficiile sociale corelative muncii prestate. Cetăţenii români care lucrează în Austria plătesc aceleaşi taxe ca cetăţenii acestui stat şi trebuie să se bucure de un tratament egal cu aceştia din perspectiva drepturilor corelative. Apartenenţa la Uniunea Europeană obligă toate statele să asigure un tratament corect, echitabil şi nediscriminatoriu pentru toţi cetăţenii europeni”, potrivit sursei citate.

În acest sens, Ministerul de Externe aminteşte de Tratatul prvind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UE care a spus mereu că tratamentul egal al cetăţelor europeni interzice măsurile discriminatorii.

„Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede dreptul lucrătorilor europeni de a se stabili şi lucra în orice alt stat membru decât cel ai cărui cetăţeni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale ţării de reşedinţă în aceleaşi condiţii ca cetăţenii acesteia, fără nicio discriminare bazată pe cetăţenie. Subliniem că în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene s-a statuat în mod constant că regula egalităţii de tratament prevăzută în TFUE şi în Regulamentul 492/2011 interzice nu numai discriminările evidente pe motiv de naţionalitate, ci şi orice forme de discriminare care, prin aplicarea altor criterii de diferenţiere, conduc în fapt, la acelaşi rezultat”, a explicat sursa menţionată.

De asemenea, MAE subliniază că ţara noastră a fost primul stat membru UE care a atras atenţia asupra măsurilor legislative austrice.

„România a fost primul stat membru care a atras atenţia asupra problemelor implicate de măsurile legislative austriece vizând introducerea mecanismului de indexare a alocaţiilor pentru copii. În acest sens, au fost întreprinse demersuri politico-diplomatice la toate nivelurile, atât pe componenta bilaterala, cât şi în discuţiile cu oficialii europeni. În toate aceste demersuri, România a subliniat, în mod constant, necesitatea menţinerii prevalenţei principiului egalităţii cetăţenilor UE, caracterul fundamental al dreptului la liberă circulaţie şi necesitatea respectării imperativului beneficiilor similare la contribuţii egale la nivelul tuturor statelor membre”, arată reprezentanţii Ministerului de Externe.

Nu în ultimul rând, MAE precizează că autorităţile române vor face demersuri la Comisia Europeană pentru a evidenţia caracterul inechitabil, care încalcă valorile UE, al legii nou intrată în vigoare în Austria.

„Subiectul se află, în continuare, pe agenda de discuţii cu reprezentanţii celorlalte state membre, în special Austria şi ţările cu interese similare României, precum şi cu instituţiile UE, în special Comisia Europeană. MAE va continua să sublinieze în discuţiile la nivel bilateral şi european caracterul neechitabil şi contrar valorilor UE al recentei legi austriece. Autorităţile române vor continua demersurile pe lângă Comisia Europeană şi vor face apel la toate instrumentele disponibile, potrivit legislaţiei UE”, a conchis sursa citată.

Intotero anunţă că situaţia din Austria va fi abordată în dezbaterile Preşedinţiei Consiliului UE

Ministerul pentru românii de Pretutindeni consideră că indexarea alocaţiilor copiilor nerezidenţi ai muncitorilor din Austria nu reflectă principiul egalităţii şi nediscriminării. Ministrul Natalia Intotero a spus că va fi discutată situaţia la reuniunile din cadrul Preşedinţiei Consiliului UE.

„Vorbim despre o lege care îi afectează nu doar pe români, ci şi pe cetăţenii altor state din Uniune. Aşadar, este o problemă la nivel european ce trebuie abordată la nivel european şi, în acest sens, avem încredere în instituţiile şi mecanismele Uniunii Europene. Totodată, în cadrul reuniunilor pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni le va organiza în marja deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, vom avea, cu siguranţă, pe agendă situaţia din Austria. Românii din Diaspora oricum suferă pentru că sunt departe de copii, de familii, de ţară. O lege precum cea intrată acum în vigoare în Austria nu face decât să le îngreuneze şi mai mult situaţia. Românii au acelaşi obligaţii ca cetăţenii din statele unde muncesc. Merită să aibă şi aceleaşi drepturi ca aceştia”, a declarat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a precizat că tratează cu prioritate situaţia cetăţenilor români care sunt afectaţi de decizia prin care care autorităţile de la Viena reduc alocaţiile copiilor cetăţenilor europeni care lucrează în Austria, în funcţie de statul de rezidenţă al copiilor.

Sursa citată susţine că decizia privind indexarea alocaţiilor plătite de statul austriac cetăţenilor UE ai căror copii se află în statele de origine a fost adoptată de Parlamentul de la Viena la 24 octombrie 2018 şi a intrat în vigoare la începutul anului 2019.

„Integrarea românilor de peste hotare în statele unde au ales să se stabilească şi să muncească, precum şi nediscriminarea acestora au reprezentat în permanenţă o prioritate în întrevederile şi discuţiile bilaterale pe care ministrul Natalia-Elena Intotero le-a avut cu autorităţi centrale şi locale din statele europene, inclusiv Austria. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a insistat, cu fiecare ocazie, la fiecare întrevedere cu oficialii din statele UE, asupra necesităţii ca românii să fie cât mai bine integraţi şi să aibă aceleaşi drepturi şi obligaţii ca cetăţenii din ţările de reşedinţă. Demnitarul a solicitat, în acest sens, sprijinul autorităţilor centrale şi locale din statele membre”, conform sursei menţionate.

Totodată, MRP consideră că indexarea alocaţiilor copiilor nerezidenţi ai celor care muncesc în Austria nu reflectă principiul egalităţii şi al nediscriminării, valorile comune pe care este fondată Uniunea şi nici principiul „Uniţi în diversitate” pe care a fost consolidat proiectul european.

Parlamentul austriac a adoptat legea privind indexarea alocaţiilor pentru copiii din străinătate ai cetăţenilor UE care lucrează în Austria. Astfel, pentru cele mai multe state, inclusiv România, această înseamnă o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din ţările comunitare unde trăiesc aceşti copii. Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Conform datelor prezentate anul acesta de autorităţile austriece, România se află pe locul 4 în clasamentul transferurilor şi al economiilor înregistrate prin indexare, după Ungaria, Slovacia şi Polonia. În anul 2016, de exemplu, guvernul austriac a înregistrat 14.213 copii care primesc beneficii sociale austriece (alocaţie sau deducere fiscală) şi trăiesc în România.

După decizia prin indexarea cu un coeficient de 0,484, aceste beneficii vor fi practic înjumătăţite în cazul României. Coeficientul reprezintă diferenţa dintre nivelul preţurilor dintre cele două ţări (calculată conform unui indicator la nivel european).