Marea Britanie se retrage din Uniunea Europeană, însă riscul unui Brexit „dur" nu a fost eliminat. Efectele, simţite abia din 2021

Marea Britanie, membră a comunităţii europene din ianuarie 1973, se va retrage oficial din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, la ora locală 23.00 (1 februarie, 0.00, ora Bruxellesului). Va urma o perioadă de tranziţie, până pe 31 decembrie 2020, în care Marea Britanie va continua să aplice reglementările europene.

Guvernul Boris Johnson a reuşit să obţină ratificarea Acordului privind termenii retragerii Marii Britanii din UE, dar negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale urmează să înceapă peste câteva săptămâni. Dacă Guvernul de la Londra nu va obţine ratificarea unui nou tratat cu Uniunea Europeană până pe 31 decembrie 2020, efectele unui Brexit "dur" se vor concretiza din prima zi a anului 2021.

Michel Barnier, negociatorul-şef european pe tema Brexit, a avertizat că există riscul unei întreruperi brutale a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. "Prima etapă este finalizată şi trebuie să reconstruim totul. La sfârşitul acestui an, dacă nu vom avea un nou acord, nu va mai fi o situaţie de rutină, nu vor mai fi reglementări. Trebuie să conştientizăm că există riscul de a ajunge la marginea prăpastiei, mai ales în privinţa relaţiilor comerciale", a avertizat Michel Barnier, potrivit cotidianului Le Figaro.

În lipsa unui acord comercial bilateral, relaţiile economice dintre Bruxelles şi Londra vor intra sub incidenţa reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), mai puţin avantajoase. Michel Barnier a reiterat că există "foarte puţin timp" pentru a se ajunge la un nou acord în timpul perioadei de tranziţie, aşa cum insistă premierul Boris Johnson. Noul acord va trebui să conţină reglemenări comerciale, în domeniul securităţii, energiei, transporturilor şi pescuitului.

Uniunea Europeană nu va permite Marii Britanii să beneficieze de avantajele pieţei unice europene după Brexit dacă Londra nu va respecta standardele comunitare, a avertizat recent David Sassoli, preşedintele Parlamentului European. Uniunea Europeană nu va semna niciun acord comercial post-Brexit "prin care Marea Britanie să aibă acces la piaţa unică europeană, dacă nu va respecta înaltele standarde sociale, ecologice şi drepturile în domeniul muncii", a declarat David Sassoli într-un interviu acordat Funke Mediengruppe. Preşedintele Parlamentului European a subliniat că Uniunea Europeană intenţionează să menţină o cooperare apropiată cu Marea Britanie post-Brexit. Însă avantajele apartenenţei la UE "nu pot exista din afara" Blocului comunitar, a atras atenţia el. David Sassoli s-a declarat convins că Parlamentul UE va ratifica proiectul de Acord Brexit, prin care sunt stabilite condiţiile retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană. "Noi am făcut totul prin acest Acord pentru ca efectele negative să fie limitate cât mai mult. Însă retragerea Marii Britanii din UE este şi rămâne o decizie extrem de dureroasă". Actuala generaţie credea că procesul integrării europene "ar fi putut continua". Dar majoritatea alegătorilor britanici "au luat o altă decizie, iar noi o respectăm", a subliniat David Sassoli.

Boris Johnson a semnalat că intenţionează să renunţe la perioada de tranziţie post-Brexit şi că ar vrea să obţină până la sfârşitul anului 2020 un acord comercial cu Uniunea Europeană. Oficialii UE au avertizat că perioada de negocieri ar fi prea scurtă. Renunţarea bruscă de către Marea Britanie la reglementările UE la finalul perioadei de tranziţie şi lipsa unui acord comercial cu Uniunea Europeană ar putea genera probleme semnificative pentru ambele părţi, în principal în privinţa traficului bilateral de mărfuri, a transporturilor şi tranzacţiilor financiare.

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a avertizat că încheierea perioadei de tranziţie fără un acord Brexit va afecta mult mai mult Marea Britanie decât Uniunea Europeană. "În cazul în care nu ajungem la un acord până la sfârşitul anului 2020, vom ajunge din nou la o situaţie de tip marginea prăpastiei, iar acest lucru ar afecta în mod clar interesele noastre, dar va afecta Marea Britanie mai mult decât Uniunea Europeană, deoarece UE va continua să beneficieze de piaţa comună din uniunea vamală şi de cele 70 de acorduri internaţionale semnate cu partenerii noştri. Dar oricum nu este în interesul nostru. Vom organiza aceste negocieri pentru a obţine cele mai multe rezultate într-o perioadă scurtă. Pe 1 februarie, vom fi pregătiţi să oferim un mandat de negocieri", a declarat Ursula von der Leyen.

UE a elaborat hărţi cu punctele vamale post-Brexit / Posturi de control între Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii

Comisia Europeană a elaborat hărţi care prezintă traficul între Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, iar sistemul relevă că vor fi controale vamale între provincia britanică Irlanda de Nord, care rămâne în uniunea vamală europeană, şi restul teritoriului britanic.

"Acum, după semnarea Acordului Brexit", Bruxellesul publică un ghid al aplicării tratatului, "inclusiv detalii despre modul în care va funcţiona protocolul privind Irlanda de Nord", a declarat Sabine Weyand, director general în cadrul Comisiei Europene responsabil de Afaceri comerciale, conform cotidianului The Independent.

Cele două hărţi elaborate de Comisia Europeană arată că vor fi controale vamale în ambele sensuri între teritoriul britanic Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii. Acordul Brexit prevede un statut special pentru Irlanda de Nord, care va rămâne în uniunea vamală europeană. În cursul dezbaterilor din Parlamentul britanic, premierul Boris Johnson a susţinut că nu vor exista puncte vamale între Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii. Întrebat la sfârşitul anului 2019 de un reporter dacă vor trebui completate documente vamale după Brexit între Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii, Boris Johnson a declarat: "Absolut deloc". Premierul britanic a adăugat că dacă vor apărea astfel de formalităţi, lumea va trebui să i se adreseze lui personal: "Le voi spune să arunce formularele la gunoi".

Conform hărţilor, dacă sunt transportate produse din Liverpool spre oraşul nord-irlandez Belfast, în Belfast vor fi aplicate "formalităţile UE privind importurile (inclusiv declararea intrării bunurilor şi declaraţia vamală) şi vor fi efectuate controale". "Autorităţile relevante" vor fi cele britanice şi europene, iar autorităţile britanice vor fi obligate să aplice "reglementările UE", în timp ce "instituţiile UE menţin dreptul de supraveghere ca până acum", reprezentanţii UE având "dreptul de a fi prezenţi la verificări". De asemenea, în Irlanda de Nord se vor aplica "reglementările UE privind TVA-ul şi accizele", deşi este un teritoriu britanic. În cazul în care sunt transportate produse din Belfast (Irlanda de Nord) spre Liverpool, sunt necesare "formalităţi UE de export şi declaraţie anticipată", precum şi "modalităţi de intrare" pe teritoriul britanic, "determinate de Marea Britanie în conformitate cu obligaţiile internaţionale (Organizaţia Mondială a Comerţului, acorduri de liber-schimb), se arată în documente. Irlanda de Nord va continua să aibă statut special şi după perioada de tranziţie, rămânând în uniunea vamală UE până când va fi stabilit un alt statut, prin negocierile referitoare la relaţiile post-Brexit. Un reprezentant al Comisiei Europene a semnalat că Uniunea Europeană probabil nu va avea timp să finalizeze până la sfârşitul anului negocierile cu Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit. Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că negocierile vor putea începe abia în martie, astfel că nu se pot finaliza până la expirarea perioadei de tranziţie post-Brexit, valabilă până pe 31 decembrie 2020.

Brexit ar putea genera o criză constituţională majoră în Marea Britanie

În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condiţiile în care politicieni din Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor pledează pentru independenţă, pe fondul nemulţumirii faţă de ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoţian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independenţa Scoţiei, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinţei scoţienilor. După scrutinul parlamentar britanic, Nicola Sturgeon a declarat că mandatul parlamentar primit de Partidul Naţional Scoţian (SNP) trebuie respectat. "Am transmis clar că mandatul SNP de a le oferi oamenilor o şansă trebuie respectat, la fel cum se aşteaptă şi el ca mandatul lui să fie respectat", a afirmat Nicola Sturgeon. Partidul Naţional Scoţian (SNP) a obţinut 48 de locuri în Camera Comunelor, un fapt fără precedent. Majoritatea locuitorilor Scoţiei s-au pronunţat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016.

Premierul scoţian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoţia să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoţienii împărtăşesc această dorinţă. Scoţia a organizat în anul 2014 un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. Peste 55% dintre scoţieni s-au pronunţat atunci împotriva independenţei. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenţei.

Dificultăţi în semnarea unui acord comercial Marea Britanie - SUA

Experţii avertizează Marea Britanie că riscă să nu obţină un acord comercial avantajos cu Statele Unite, în contextul în care există deja disensiuni privind taxele digitale, importurile auto, serviciile medicale şi produsele farmaceutice.

"Preşedintele SUA, Donald Trump, nu îi va face niciun favor premierului Boris Johnson. Nu îi va oferi un acord comercial fără concesii majore", afirmă, potrivit agenţiei Reuters, Amanda Sloat, analist la Institutul Brookings din Washington.