Marea redeschidere. În ce condiţii se vor redeschide restaurantele din Italia: măsuri stricte pentru angajaţi şi clienţi

Una dintre variantele propuse de autorităţi pentru redeschiderea restaurantelor era ca mesele să fie plasate la cel puţin 4 metri distanţă şi separate cu cu plexiglasuri, variantă care le dădea fiori administratilor.

 

Forma finală la care s-a ajuns pare a fi mult mai acceptabilă, iar restaurantele se vor putea deschide într-un mod demn şi sustenabil, notează presa italiană.

 

Redeschiderea restaurantelor. Regulile guvernului 

 

Lucrurile s-au deblocat brusc datorită muncii depuse de regiunea Emilia Romagna în virtutea unei colaborări între operatorii economici şi guvernul regional ("suntem obişnuiţi să lucrăm aşa", a declarat Stefano Bonaccini, care va rămâne ca o figură cheie a acestei părţi a crizei). Rezultatul a fost o reglementare echilibrată, poate un pic îndrăzneaţă (fără mască pentru ospătari, pentru a pomeni doar o măsură), dar care în cele din urmă - înainte de a lua cuvenitele responsabilităţi reciproce ale clienţilor şi comercianţilor - a permis ca barmani, artizani de pizza, restauratori şi alte activităţi conexe să-şi imagineze o redeschidere durabilă, fezabilă.

 

Protocoalele din regiunea Emilia Romagna au început apoi să circule în următoarele ore în alte regiuni şi au pus în mod obiectiv în fibrilaţie toate asociaţiile de restauratori la strigătul de "ne dorim şi noi aceleaşi reguli ca în Emilia Romagna". Conferinţa Regiunilor, care a avut loc astăzi, a fost momentul în care diverşi guvernatori au fost supuşi la un efort de sinteză, nu în ultimul rând pentru că la miezul zilei guvernul a spus clar: dacă doriţi ca noi să adoptăm ideile dumneavoastră privind redeschiderea, trebuie să fiţi cu toţii de acord pe aceleaşi idei. S-au creat cel puţin vreo două tabere, cu pe de o parte rigoriştii (Fontana) şi pe de alta realiştii (Bonaccini, desigur, dar, de asemenea, Zaia şi Toti care au fracturat zona de centru dreapta). Afară cu Zingaretti, dat drept nu tocmai fericit să dea dreptate lui Bonaccini, în contextul problemelor de influenţă şi contraponderi în cadrul Pd. Faptul este că, în cele din urmă bunul simţ a prevalat şi cu o "muncă puternică între instituţii" – ca să vorbim ca Giuseppe Conte – s-a ajuns la o soluţie, propunând guvernului protocoale într-un text unitar, pe care executivul le-a aprobat cu un considerent care se rezumă mai presus de orice la acest lucru : "Dacă numărul de contaminaţi creşte iar, revenim asupra fiecarei decizii." Evident. O demonstraţie, însă, a modului în care este capabilă de concreteţe, viteză şi simţ al realităţii Italia instituţiilor atunci când se află într-o situaţie de urgenţă: în haos nu ne întrece nimeni, păcat că atunci când lucrurile sunt repuse la locul lor conducerea lasă în mod constant de dorit. Să sperăm că Italia Noului Normal pe care o aşteptăm să fie din acest punct de vedere puţin diferită. 

 

Restaurantele se redeschid. Protocolul regiunilor aprobat de guvern 

 

Dar ce spune în fond această propunere pe care regiunile, toate împreună, au formulat-o şi pe care guvernul a acceptat-o, făcând-o operaţională în întreaga ţară într-un mod omogen şi evitând mozaicul diferitelor legi regionale, în funcţie de teritorii? Următoarele orientări, care vor trebui apoi să fie încorporate în DPCM (decret al prim-ministrului) şi în Decretul-lege pe care guvernul îl are în pregătire, se aplică pentru toate tipurile de exerciţii de administrare a hranei şi băuturilor: restaurante, trattorii, pizzerii, autoserviri, baruri, pub-uri, patiserii, saloane de îngheţată, rotiserii (chiar cele plasate în domeniul activităţilor de cazare, în cadrul unităţilor de pe litoral şi în mall-uri); precum şi activităţile de catering, caz în care produsele alimentare sunt administrate în cadrul unei organizaţii de afaceri terţe, va fi, de asemenea, necesar să se respecte măsurile de prevenire stabilite de organizaţia respectivă.) 

 

Informare: Asigurarea furnizării de informaţii adecvate şi clare cu privire la măsurile de prevenire, care trebuie să fie uşor de înţeles pentru toată lumea, inclusiv pentru clienţii de alte naţionalităţi. 

 

Măsurarea febrei: Acolo unde se consideră necesar şi util, temperatura corpului poate fi detectată, împiedicând accesul în caz de temperatură mai mare de 37,5 grade Celsius. Nu e o obligaţie, doar o posibilitate pentru operatorii care vor dori. 

 

Distanţe şi bariere: S-a vorbit mult despre asta: distanţa dintre o masă şi cealaltă, preccum şi între persoane, provocând confuzie şi controverse, şi este, probabil, punctul cel mai dezbătut care a alarmat profesioniştii, pornind de la documentul INAIL. Iată ultima versiune: distanţa dintre clienţi trebuie să fie de cel puţin 1 metru, chiar reductibilă în cazul prezenţei separatoarelor. Mesele trebuie aranjate astfel încât scaunele să asigure distanţa interpersonală de cel puţin 1 metru de separare între clienţi, cu excepţia persoanelor care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu sunt supuse distanţei interpersonale; acest din urmă aspect este total transferat către responsabilitatea individuală: fără restauratori sectorişti sau şerifi. Această distanţă poate fi redusă numai prin utilizarea barierelor fizice adecvate între diferitele mese pentru a preveni contaminarea prin picături. Da, pexiglasul cel detestat: dragi restauratori, cine chiar vrea să pună oamenii chiar mai aproape de un metru, trebuie să-i încuie în cuşti în spatele barierelor transparente. Un pont: nimeni nu o va face. 

 

Produsele şi serviciile de igienă: Este necesar să se facă disponibile acum super-celebrele produse de igienizare atât pentru clienţi, cât şi pentru personal. Poate chiar şi în mai multe locuri ale localului, la intrare şi în apropierea toaletelor. Ele vor trebui să fie curăţate de mai multe ori pe zi (o speranţă pe care o aveam chiar înainte de virus!). 

 

Localuri cu locuri aşezate: În unităţile care au locuri aşezate, se preferă accesul cu rezervare şi se păstrează lista subiecţilor care au rezervat pentru o perioadă de 14 zile (o măsură interesantă, care dovedeşte – sănătoasa! – intenţie de a da Statului un instrument de contact tacking). În astfel de activităţi nu pot exista mai mulţi clienţi în local decât există locuri aşezate. 

 

Localuri fără scaune: În unităţile care nu au locuri de şezut, se permite intrarea unui număr limitat de clienţi deodată, în funcţie de caracteristicile individuale ale localului. Scopul aici este, de asemenea, de a se asigura că distanţa de cel puţin 1 metru de separare între clienţi este menţinută. 

 

Spaţii exterioare: Acolo unde este posibil, se preferă utilizarea de spaţii în aer liber (grădini, terase, podiumuri), respectând întotdeauna spaţiul de cel puţin 1 metru. 

 

Consumul la tejghea: Consumul la tejghea este permis numai dacă distanţa interpersonală de cel puţin 1 metru între clienţi poate fi garantată, cu excepţia persoanelor care, conform reglementărilor în vigoare, nu sunt supuse distanţei interpersonale, în funcţie de ceea ce declară. 

 

Bufet: Consumul de hrană tip bufet nu este permis. Şi, aşa cum am spus, nu ne deranjează prea mult, deoarece va tinde să alunge - sperăm pentru totdeauna - ritualul sumbru de aperitiv bufet care, ca atare, nu poate garanta nici calitatea, nici consumul conştient. 

 

Plata: Postul dedicat casieriei poate fi echipat cu bariere fizice şi ecrane; altfel, personalul trebuie să poarte mască şi să aibă un gel dezinfectant disponibil pentru mâini. În orice caz, se favorizează metodele de plată electronică, eventual la masă. 

 

Personalul de sală şi de serviciu: Personalul de serviciu în contact cu clienţii trebuie să utilizeze masca şi trebuie să efectueze igienizarea frecventă a mâinilor cu soluţii hidroalcoolice (înainte de fiecare serviciu la masă). Mănuşile continuă să nu fie necesare, dar nu şi măştile: chelnerii, piccoli, directorii, somelierii, bariştii şi barmanii trebuie să le poarte întotdeauna. Aceasta este singura mare diferenţă dintre această formulă şi cea aprobată de regiunea Emilia Romagna. 

 

Clienţii: Clienţii vor trebui să poarte masca ori de câte ori nu sunt aşezaţi la masă. De exemplu, atunci când vor merge să plătească sau atunci când se vor ridica pentru a merge până la baie. 

 

Schimbarea şi reciclarea aerului: Fundamentală în securizarea spaţiilor este ventilaţia, am vorbit despre asta in extenso. Mare atenţie la reciclarea aerului. Încurajaţi schimbul de aer în interioare şi excludeţi complet, pentru sistemele de aer condiţionat, funcţia de recirculare a aerului. 

 

Dezinfecţia: La sfârşitul fiecărui serviciu la masă, trebuie prevăzute toate măsurile obişnuite de dezinfectare a suprafeţelor, evitând cât mai mult posibil ustensilele şi recipientele reutilizabile, dacă nu sunt igienizate (solniţe, oliviere etc.). 

 

Meniul: Pentru meniuri, se favorizează consultarea on-line pe telefonul mobil sau se furnizează meniuri  imprimate plastifiate, şi deci dezinfectabile după utilizare, sau pe hârtie şi de unică folosinţă. Aşa cum am prezis cu uşurinţă, foarte probabil un boom mic pentru aplicaţiile de meniu online. 

 

Restaurante de hotel: Totul ce am spus până în prezent se aplică şi la restaurantele din hoteluri. 

 

Rolul Primăriilor 

 

Acum, într-un fel mingea trece la municipalităţi. Regiunile şi-au făcut treaba surprinzător de eficient; guvernul le-a urmat, dar municipalităţile? Pentru un Milano care a răspuns rapid şi bine reglementat, atâtea alte oraşe îşi chinuie operatorii, în special în ceea ce priveşte normativele şi deciziile pentru ocuparea terenurilor publice. Şi este clar cât de super-strategice vor fi în următoarele săptămâni măsuţele în aer liber. La Roma, de exemplu, la doar câteva ore de  posibila redeschidere a restaurantelor, procedurile merg teribil de lent. Dar, în acest fel, riscăm să anulăm toate acţiunile instituţionale întreprinse, afectând operatorii prin crearea de blocaje care în urgenţa prezentă sunt inacceptabile.