Martin Schulz, ales preşedinte al grupului socialist din Parlamentul European

Schulz, singurul candidat la funcţie, a fost ales cu 162 din cele 170 de voturi exprimate.

Candidat la postul de preşedinte al Comisiei Europene (CE), Schulz şi-a văzut speranţele afectate de rezultatul social-democraţilor şi socialiştilor în alegerile europene de la 25 mai. Deşi au înregistrat un uşor avans, socialiştii nu au reuşit să devanseze Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta), care rămâne principalul grup politic în PE.

Grupul socialist revendică 191 de mandate, iar PPE 221.

Fostul preşedinte PE nu a renunţat însă la ambiţiile pe care le are, în cazul unui eşec al candidatului PPE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Şefii de stat şi de guverne urmează să propună un nume în locul lui José Manuel Barroso la următorul summit, prevăzut la Bruxelles la sfârşitul lui iunie. PE se va pronunţa asupra numelui viitorului preşedinte CE într-o sesiune plenară, la Strasbourg, la jumătatea lui iulie.

"Nu trebuie să întârziem un proces în cursul căruia popoarele din Europa s-au pronunţat. Jean-Claude Juncker trebuie să primească un mandat în vederea formării unei majorităţi în PE, cu un angjament clar al tuturor grupurilor democratice", a declarat Schulz după ce a fost ales la conducerea grupului socialist.

"Cu toate acestea, grupul nostru va susţine un preşedinte CE numai dacă acesta este pregătit să accepte marile provocări ale UE, şi anume sfârşitul austerităţii, lupta împotriva şomajului în masă - mai ales în rândul tinerilor -, limitarea creşterii sărăciei şi excluderii sociale, lupta împotriva fraudei fiscale şi o Europă mai competitivă prin creşterea investiţiilor, modernizarea infrastructurlor şi o interpretare mai suplă a Pactului pentru stabilitate şi creştere" economică, a adăugat el.

De asemenea, liberalii l-au reales prin aclamaţii pe belgianul Guy Verhofstadt ca şef al grupului lor.

Grupul liberal, care luptă cu conservatorii eurosceptici din cadrul ECR pentru păstrarea celei de-a treia poziţii în PE, i-a acceptat în rândul său pe separatiştii flamanzi din cadrul N-VA, care doresc desfiinţarea Belgiei actuale. Liberalii belgieni francofoni din cadrul MR au votat împotriva prezenţei N-VA în grup, dar nu au reuşit să o împiedice.