MĂRTURIILE unei femei torturate în plin centrul Doneţkului pentru că era susţinătoarea Kievului - M-am gândit: Slavă Domnului, voi fi pur şi simplu ucisă

Irina Dovgan, o blondă zveltă şi zâmbitoare în vârstă de 52 de ani, povesteşte pentru AFP calvarul de patru zile prin care a trecut şi care s-a încheiat în momentul în care jurnaliştii străini au văzut-o la Doneţk, conferind poveştii sale un răsunet internaţional.

Purtând un tricou imprimat cu mesajul "Slavă Domnului că sunt ucraineană", oferit de o televiziune ucraineană, această esteticiană s-a refugiat la periferia Kievului.

La 24 august, ziua Independenţei Ucranei, circa zece persoane au descins în locuinţa ei din Isinuvata, în apropiere de Doneţk, în estul Ucrainei.

Ea a fost acuzată că a ghidat tirurile de artilerie pentru armata ucraineană şi a fost dusă într-un cartier general separatist din Doneţk.

"Trăgeau în apropiere de urechea mea încât aproape că am rămas surdă. Îmi povesteau în detaliu cum mă vor viola în grup. Mă loveau cu pumnii, cu picioarele şi cu paturile armelor", povesteşte Dovgan, care poartă şi acum pe braţe şi coapse urmele acestor lovituri.

"Mă târam pe jos şi îi imploram să nu mă atingă", îşi aminteşte Irina.

"Apoi mi-au arătat o fotografie cu fiica mea în vârstă de 15 ani, spunând «Câţi bărbaţi va suporta înainte de a crăpa, după părerea ta? Patruzeci, şaizeci?»".

Potrivit Amnesty International, care a publicat un raport duminică, separatiştii proruşi dar şi miliţiile ucrainene care acţionează alături de forţele guvernamentale se fac vinovaţi în estul Ucrainei de crime de război, între care răpiri şi acte de tortură.

După ce au bătut-o torţionarii Irinei au ameninţat că o vor lega pe linia de tragere a artileriei ucrainene, înfăşurată în drapelul ucrainean.

"M-am gândit «Slavă Domnului, voi fi pur şi simplu ucisă»", îşi aminteşte ea.

Dar s-au răzgândit şi Irina s-a văzut în centrul Doneţkului, cu drapelul ucrainean pe umeri şi o pancartă - "agent al forţelor punitive, ea ne ucide copiii" - pe piept.

Bărbaţii o insultau, tinerii îşi făceau poze cu ea în plan îndepărtat, dar femeile erau cele mai încrâncenate.

"O femeie i-a zis soţului ei să oprească maşina. A scos nişte roşii din portbagaj şi le-a aruncat în mine, apoi mi-a zdrobit câteva pe faţă. O septuagenară m-a lovit în spate şi în cap cu bastonul", povesteşte Irina.

O tânără a lovit-o cu piciorul în cap.

În acel moment au văzut-o jurnaliştii străini. Fotografiile cu această scenă publicate de New York Times au generat o emoţie puternică în Ucraina şi în străinătate.

Evident, acesta a fost lucrul ce a salvat-o pe Irina, care se credea deja condamnată la moarte.

În ziua următoare, un şef al rebelilor a convocat-o să-i spună că nu are nimic să îi reproşeze şi că torţionarii ei vor fi pedepsiţi. Şi a fost eliberată.

Originară din Isinuvata, un orăşel de lângă Doneţk, Dovgan este una dintre puţinele persoane care şi-au afişat în mod deschis poziţia proucraineană în această regiune devastată de o insurecţie armată prorusă.

Ea a refuzat să plece din locuinţă în pofida luptelor. "În toate războaiele, când ajung eliberatorii, sunt unii care îi întâmpină cu drapelul. Şi destinul meu este să îi întâmpin pe ai noştri", se gândea ea înainte de a fi răpită.

Timp de două luni, ea a strâns donaţii pentru a cumpăra produse alimentare, medicamente, uniforme şi ţigări pentru militarii ucraineni. Fotografii cu aceste cumpărături au fost descoperite pe tableta sa şi s-au transformat în principala piesă a condamnării ei.

În timpul captivităţii, casa ei din Iasinuvata a fost jefuită şi avariată de un obuz.

Irina nu ştie dacă se va mai putea întoarce vreodată acasă. Familia ei, destul de înstărită, a pierdut tot.

"Prietenii ne-au spus să nu mai punem piciorul pe acolo dacă nu vrem să fim ucişi pe loc", susţine ea.

În timp ce Guvernul ucrainean speră că a negociat o încetare a focului durabilă cu rebelii, Irina avertizează asupra oricărei tentative de acord cu ei.

"Nu merită osteaneala să credeţi că se poate ajunge la un acord cu rebelii. Aceşti oameni nu au legi, nu au onoare sau milă. Sunt nişte sălbatici".