Mexicul a înregistrat anul trecut un record de 131.448 de cereri de azil, o creştere cu 87% faţă de 2019, cu majoritatea solicitanţilor din America Centrală şi Haiti, potrivit Comisiei Mexicane de Asistenţă pentru Refugiaţi. Autorităţile se aşteaptă ca numărul să crească din nou în acest an, pe măsură ce mai mulţi oameni caută să fugă de crizele economice cauzate de pandemia de coronavirus.
Având în vedere creşterea, Mexicul ar trebui să ia în considerare opţiuni care depăşesc azilul, a declarat, într-un interviu pentru Reuters, reprezentantul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi – Mexic, Giovanni Lepri. Deşi majoritatea migranţilor care sosesc intenţionează să ajungă la graniţa Statelor Unite, mulţi caută totuşi şi azil în statul condus de Obrador.
„Credem că trebuie să fim destul de creativi în diverse iniţiative de politici publice şi cu siguranţă izolarea, detenţia, returnarea şi azilul nu sunt suficiente”, a spus Lepri. „Trebuie să căutăm soluţii suplimentare pentru un fenomen care nu se va opri”.
Aceste soluţii ar putea include modalităţi alternative prin care solicitanţii de azil să obţină statutul legal şi opţiuni de angajare, a adăugat el.
Migranţii sosesc acum în număr mai mare din alte ţări, cum ar fi Venezuela, a spus Lepri, o abatere de la tiparele migratorii tradiţionale originare din ţările din America Centrală.
În ianuarie, Mexic a anunţat oficial noi cerinţe de viză pentru vizitatorii din Venezuela, ca parte a eforturilor de a reduce creşterea bruscă a imigraţiei ilegale de la graniţă.
Lepri a avertizat că autorităţile mexicane se confruntă cu provocări majore pe măsură ce fluxurile de migranţi cresc, ceea ce copleşeşte instituţiile umanitare. Totuşi, există încă loc pentru a îmbunătăţi situaţia, a spus el.
„Mexic este o ţară de aproape 130 de milioane de oameni… este o ţară care are capacitatea de a contribui la efortul regional”, a spus Lepri.