Mii de persoane au manifestat împotriva retragerii candidaturii Islandei la UE fără un referendum

Cele două partide eurosceptice aflate la putere au fost nevoite să amâne adoptarea unui proiect de lege prin care cer Guvernului să "retragă candidatura în vederea aderării la UE" depuse de Islanda în 2010, după ce partidele de opoziţie le-au acuzat că nu au alocat timp pentru dezbaterea acestei probleme.

Decizia Guvernului a fost puternic contestată atât de către susţinătorii aderării la UE, cât şi de către eurosceptici, care au apreciat că ministrul de Externe Bragi Sveinsson şi-a "trădat" promisiunea.

Aproximativ 3.500 de manifestanţi s-au adunat în faţa Parlamentului luni, potrivit poliţiei, cea mai importantă mişcare de contestare din ţară de la criza financiară din 2009. Ei au cerut Guvernului să-şi onoreze promisiunea de la alegerile din mai şi să organizeze un referendum cu privire la aderarea la UE.

Un manifestant a declarat pentru ediţia online a ziarului Morgunbladid că este necesar ca Islanda să se integreze în UE pentru a evita izolarea.

"Ar trebui să ne retragem de la negocierile de aderare după ce majoritatea poporului va cere acest lucru", a declarat Natan Kolbeinsson.

Negocierile Islanda-UE în vederea aderării sunt blocate de ani de zile din cauza problemei cotei pentru pescuit.

Divergenţele s-au accentuat în septembrie, când UE a ameninţat că va adopta sancţiuni comerciale în cazul în care Islanda nu-şi reduce cotele la pescuitul de macrou. În aceeaşi lună Islanda anunţa că se retrage de la negocieri pe o perioadă nedeterminată.

Majoritatea alegătorilor islandezi se opun aderării la UE. Susţinătorii aderării, inclusiv o majoritate a social-democraţilor şi o minoritate din cadrul partidelor guvernamentale, consideră că principalul avantaj al aderării constă în posibilitatea adoptării mondei unice euro, un lucru care ar contribui, în opinia lor, la stabilitatea economică a ţării.