Monitorul Apărării / Tratatul de la Aachen | Élysée 2.0 – Noul tratat de cooperare şi integrare franco-german

Dacă Tratatul de la Élysée, din 1963, este până în prezent văzut ca o piatră de hotar în istoria Europei, Tratatul de la Aachen din 2019 evidenţiază o cooperare mult mai strânsă, bazată pe o alianţă diplomatică franco-germană unificată în problematica europeană. Extinderea Tratatului de la Élysée va demonstra că axa principală a Uniunii Europene, formată din Franţa şi Germania, va rămâne puternică şi va asigura forma de abordare a provocărilor cu care se vor confrunta în secolul XXI.

La 22 ianuarie 1963, generalul Charles de Gaulle şi cancelarul german Konrad Adenauer s-au angajat să lanseze calea reconcilierii dintre Franţa şi Germania prin încheierea Tratatului de la Élysée. Cei doi oameni de stat ştiau că, prin acest act, vor modela viitorul relaţiei franco-germane în direcţia integrării europene, văzută drept singura soluţie pentru un viitor paşnic şi prosper pentru ambele naţiuni, după multe secole de conflicte violente plătite cu mult prea mult sânge, divizare şi ură. Din acel moment, legătura dintre cele mai mari puteri continentale s-a amplificat în multe domenii precum cele politice, de securitate, economice sau schimburile culturale şi intelectuale.

În 1988,Cancelarul german Helmut Kohl şi preşedintele francez François Mitterrand au semnat protocoale suplimentare la acest tratat. Acestea au condus la crearea unui Consiliu Economico-Financiar Comun, a Consiliului pentru Mediu şi Cultură şi a Consiliului pentru Apărare şi Securitate, ulterior, în anul 1993, transformat în Eurocorps.

Aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatului (22 ianuarie 2013) a oferit o bună ocazie pentru a privi înapoi la succesul cooperării franco-germane care, în esenţă, a deschis calea integrării europene în ansamblul său. Forţa şi profunzimea relaţiilor dintre Franţa şi Germania constau în faptul că, după două secole de rivalitate şi ostilitate, cele două state au ales calea reconcilierii iar reprezentanţii acestora lucrează împreună la cel mai înalt nivel.

O astfel de legătură strânsă, între două ţări, este fără precedent în altă parte a lumii. Din această perspectivă De Gaulle şi Adenauer s-au dovedit a fi vizionari cu privire la accentul pus pe construirea încrederii între generaţiile tinere din cele două ţări.

În domeniul civil, spre exemplu, peste 300000 de persoane, din una din ţări sunt angajate în cealaltă ţară, peste 8 milioane de studenţi au participat la forme de pregătire germano-franceze şi peste 80.000 de studenţi din ambele ţări desfăşoară studii bilingve care adaugă o valoare suplimentară setului lor de competenţe.

De remarcat este şi faptul că tandemul franco-german a funcţionat perfect în faţa celei mai mari ameninţări pentru Europa: criza financiară. Deşi Parisul şi Berlinul nu aveau o viziune comună despre viitorul Uniunii ca atare sau despre guvernanţa financiară la nivelul acesteia, împreună au luat decizii îndrăzneţe, au pus la dispoziţie bugete semnificative pentru a salva moneda comună şi au reuşit să atragă celelalte ţări europene în efortul lor de a salva euro şi proiectul european.

(O analiză de general (r) Ştefan Oprea, fost reprezentant militar a României la Uniunea Europeană şi NATO )

(Citeşte continuarea pe monitorulapararii.ro)