NATO va avea Forţa de reacţie rapidă, care va putea interveni în orice zonă de risc din Europa. Un centru de comandă va fi şi în România

Alianţa Nord-Atlantică va stabili, săptămâna viitoare, dimensiunile logistice ale centrelor de comandă care vor fi construite în şase ţări central şi est-europene, inclusiv în România, anunţă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Urmărește

1316 afișări

Imaginea articolului NATO va avea Forţa de reacţie rapidă, care va putea interveni în orice zonă de risc din Europa. Un centru de comandă va fi şi în România

NATO va avea Forţa de reacţie raidă, care va putea interveni în orice zonă de risc din Europa. Un centru de comandă va fi şi în România (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Miniştrii Apărării din cele 28 de state membre NATO vor discuta, pe 5 februarie, despre capacităţile logistice ale noii Forţe de reacţie rapidă, care va putea interveni în orice zonă de risc din Europa.

"În cursul reuniunii miniştrilor Apărării, săptămâna viitoare, vor fi stabilite dimensiunile şi componenţa Forţei de reacţie rapidă. La fel şi unităţile de comandă şi control din şase ţări situate în partea de est a Alianţei. În acest fel, vom transforma în realitate Planul de reacţie decis la summitul din Ţara Galilor", a afirmat Stoltenberg.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Ţările care vor contribui în total cu câteva mii de militari la forţa de reacţie rapidă a NATO vor fi cunoscute săptămâna viitoare, a declarat Stoltenberg, precizând că, până în prezent, şi-au anunţat disponibilitatea Norvegia, Germania şi Olanda.

Unităţile de comandă plasate în avangardă vor avea fiecare câteva zeci de militari, care se vor ocupa de organizarea exerciţiilor militare şi vor oferi comandă şi control, în caz de necesitate, trupelor care vor fi suplimentate. Centre de comandă militară vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.

"Vom menţine prezenţa militară, prin rotaţie, în partea de est a Alianţei. Va fi cea mai mare consolidare a apărării colective de după sfârşitul Războiului Rece", a spus Stoltenberg, conform unui comunicat oficial.

"2014 nu a fost un an bun pentru securitatea Europei. De fapt, a fost un an negru", a amintit secretarul general NATO, referindu-se la intervenţia rusă în Ucraina şi la atentatele comise în state europene.

Ţările membre NATO au adoptat pe 5 septembrie 2014 un plan care prevede consolidarea apărării colective şi crearea unei Forţe de reacţie rapidă. În contextul crizei ucrainene, NATO a adoptat o serie de măsuri pentru garantarea securităţii aliaţilor est-europeni. Alianţa a intensificat patrulele aeriene deasupra ţărilor baltice, consolidând prezenţa în Marea Baltică şi în Marea Mediterană.

Citește pe alephnews.ro: Ciprian Șerban, de la PSD, este șeful Camerei Deputaților. Ilie Bolojan, de la PNL, a fost votat Președinte al Senatului

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.