New York Times: Reticenţa autorităţilor ruse de a declara război corupţiei, cauzată de teama de schimbare

Într-un comentariu pe tema modului în care regimurile autoritare se raportează la corupţie, analistul bulgar Ivan Krastev vorbeşte despre felul în care preşedinţii Chinei şi Rusiei oferă două exemple diferite de a aborda lupta împotriva corupţiei.

În 2012, preşedintele chinez Xi Jinping a catalogat corupţia ca fiind o ameninţare existenţială la adresa Chinei şi a declanşat o vastă campanie anticorupţie cu scopul de a epura oficialii corupţi din aparatul de partid şi birocraţia guvernamentală, în urma căreia au fost îndepărtaţi peste o sută de oficiali de rang înalt.

Criticii preşedintelui Xi Jinping afirmă că acesta s-a folosit de lupta anticorupţie pentru a-şi elimina rivalii, însă campania este extrem de populară în rândul populaţiei, iar o serie de analişti independenţi sunt de părere că a stimulat introducerea de noi reforme în sectoarele economice semi-private, cum ar fi industria petrolului.

Războiul din Ucraina, ziua 1133. Câștigurile teritoriale ale Rusiei în Ucraina, la cel mai scăzut nivel din iunie 2024 / Apelul Rusiei pentru un guvern ucrainean de tranziție „nu este apreciat” de Trump

Zelenski: Ucraina va purta vineri discuții „aprofundate” privind contingentul de trupe străine

Pe de altă parte, deşi la nivel declarativ, preşedintele Vladimir Putin a urmat exemplul omologului său chinez, în cei 17 ani de când conduce Rusia, nici măcar un singur oficial de rang înalt nu a fost îndepărtat de la putere din cauza acuzaţiilor de corupţie, se mai afirmă în comentariu.

Potrivit sondajelor de opinie, efectuate de organizaţia non-guvernamentală Levada, majoritatea populaţiei din Rusia percepe birocraţia de stat ca fiind iremediabil coruptă.

Explicaţia cea mai frecventă în presa occidentală pentru a explica inactivitatea autorităţilor ruse în lupta anticorupţie este aceea ca însuşi preşedintele Putin este profund corupt, acesta fiind chiar nucleul sistemului corupt din Rusia.

Analistul bulgar respinge parţial această explicaţie, fiind de părere că reticenţa preşedintelui Rusiei în raport cu lupta anticorupţie are la bază motive mai complicate.

Acesta afirmă că administraţia Putin nu este îngrijorată de faptul că oficialii ruşi sunt corupţi, ci este mai degrabă neliniştită de faptul că aceştia ar putea să fie vulnerabili în faţa presiunilor occidentale şi ar putea fi folosiţi împotriva regimului de la Kremlin.

Însă, potrivit lui Krastev, cel mai important motiv pentru reticenţa lui Vladimir Putin de a declara război corupţiei este acela că orice campanie anticorupţie ar putea stimula poporul să ceară şi alte schimbări în societate, iar de exact acest lucru se teme cel mai mult Kremlinul.

Citeşte şi: Explozie de origine criminală, la o benzinărie din regiunea franceză Corsica

Citeşte şi: Donald Trump nu crede că va putea avea o relaţie bună cu David Cameron, dacă va câştiga alegerile

Citeşte şi: Un agent CIA a facilitat arestarea lui Nelson Mandela, în 1962: „A fost un act ruşinos de trădare care a obstrucţionat lupta împotriva apartheid”