Noul premier francez pregăteşte formarea Guvernului

Alegerea fostului ministru de Interne, cunoscut pentru fermitatea şi stilul direct în discuţiile cu adversarii şi partenerii politici, pentru conducerea Guvernului ameninţă însă stabilitatea majorităţii prezidenţiale din Franţa. De altfel, ecologiştii, care nu susţin poziţiile socialiste de dreapta promovate de Valls, au ameninţat că nu vor intra la guvernare, dacă nu sunt luate în considerare condiţiile lor în vederea schimbării politice.

Manuel Valls, în vârstă de 51 de ani, urmează să preia mandatul de la fostul premier Jean-Marc Ayrault marţi după-amiază, printr-o ceremonie organizată la Matignon. Anunţul referitor la componenţa Guvernului este aşteptat înaintea Consiliului de Miniştri prevăzut pentru miercuri sau joi, sub conducerea preşedintelui Francois Hollande.

Şeful statului francez l-a numit luni pe Valls în fruntea Guvernului, cu misiunea de a pune în aplicare "pactul de responsabilitate", piatra de temelie a programului economic iniţiat de Francois Hollande, care are în vedere reducerea taxelor şi impozitelor pentru companii, în vederea stimulării creşterii locurilor de muncă.

De altfel, preşedintele Francois Hollande a subliniat că noul premier va avea dificila misiune de "convinge" Comisia Europeană să dea dovadă de răbdare şi flexibilitate în supravegherea măsurilor luate de Paris pentru reducerea deficitului bugetar, în condiţiile în care politicile de austeritate au diminuat drastic popularitatea socialiştilor francezi.

Programul noului Guvern va trebui, în consecinţă, să aibă în vedere măsuri pentru a împăca reducerea deficitului public şi scăderea impozitelor. Guvernul francez are în vedere o reducere cu 30 de miliarde a taxelor pentru companii, în cadrul pactului de responsabilitate promis de Hollande, dar şi scăderea impozitelor pe salarii, în conformitate cu "pactul de solidaritate" anunţat de socialiştii de la Paris.

De altfel, preşedintele francez a anunţat în ianuarie economii în valoare de 50 de miliarde de euro până în 2017 la bugetul de stat, detalii în acest sens fiind aşteptate în aprilie, în condiţiile în care Parisul urmează să trimită până la sfârşitul lunii la Comisia Europeană noul program de stabilitate actualizat.

Preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, l-a avertizat însă marţi pe noul premier francez că va trebui să continue reformele pentru reducerea deficitului bugetar şi stimularea competitivităţii ţării.

- Ecologiştii, nemulţumiţi

Între timp, presa de la Paris prezintă numele unor posibili miniştri în Guvernul condus de Manuel Valls. Printre persoanele menţionate se află Ségolène Royal, candidat la alegerile prezidenţiale din 2007 şi fosta parteneră a preşedintelui Francois Hollande, care ar putea prelua conducerea Ministerului Educaţiei, în timp ce François Rebsamen, un apropiat al şefului statului, ar putea primi Ministerul de Interne, un post pe care l-a dorit în 2012.

Cel mai probabil, Laurent Fabius va fi menţinut la conducerea Ministerului de Externe.

În acest context, o adevărată confruntare s-a declanşat între ecologişti şi socialişti în legătură cu viitorul majorităţii de stânga formată în 2012, după înfrângerea preşedintelui de dreapta Nicolas Sarkozy.

Cei doi miniştri ecologişti din Guvernul francez în exerciţiu au anunţat că "nu au de gând să participe" la noul cabinet condus de Manuel Valls, ceea ce ridică întrebări în legătură cu susţinerea noului executiv a deputaţilor ecologiştilor. Chiar şi în cazul unei decizii extreme privind plecarea din majoritatea aflată la guvernare, socialiştii îşi vor păstra majoritatea în Adunarea Naţională, dar în acest caz şefului statului va fi ţinta criticilor.

"Personalitatea lui Manuel Valls le ridică semne de întrebare ecologiştilor, este normal ca aceştia să fie nemulţumiţi în legătură cu linia politică pe care o va aplica în calitate de prim-ministru", a apreciat François de Rugy, copreşedintele al grupului parlamentar ecologist din Adunarea Naţională.

Cu câteva săptămâni înainte de cea de-a doua aniversare de la preluarea mandatului la Elysee şi cu două luni înaintea alegerilor europene, care se anunţă la fel de periculoase pentru majoritatea de la Paris, preşedintele francez a suferit, duminică, şi o înfrângere personală: o sancţiune din partea alegătorilor, pe fondul unei scăderi-record a popularităţii, o criză de încredere marcată de un puternic absenteism al alegătorilor de stânga şi o creştere a şomajului pe care nu reuşeşte să o ţină sub control.