Potrivit unor documente furnizate de către Edward Snowden, un fost consultant NSA refugiat în Rusia, Canada a facilitat această operaţiune de spionaj prin agenţia sa de spionaj, Centrul Securităţii Telecomunicaţiilor Canada (CSTC)
Supravegherea, care a durat o săptămână, era „strâns coordonată cu partenerul canadian”, potrivit documentelor citate de CBC. Documentele relevă că autorităţile din Canada participă la un acord cu Statele Unite, Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă privind împărtăşirea informaţiilor obţinute prin interceptarea telecomunicaţiilor sau conversaţiilor în reţele electronice.
În opinia jurnalistului american Glenn Greenwald, care contribuie la publicarea documentelor lui Edward Snowden, NSA îşi justifică supravegherea prin necesitatea „furnizării unei susţineri decidenţilor” şi, mai larg, „servirii intereselor Canadei şi Statelor Unite”.
În cazul supravegherii reuniunilor G20, un grup din care fac parte cele mai bogate şapte ţări şi statele cele mai importante în plan economic sau emergente, scopul Statelor Unite şi aliaţilor săi era să afle poziţia participanţilor asupra anumitor puncte aflate în negociere.
Jurnalistul Glenn Greenwald, citat de CBC, notează că „Statele Unite vor spiona şi intercepta comunicaţiile diverşilor actori ai reuniunii, pentru a-şi face o idee până unde sunt pregătiţi să meargă în negocieri”.
În cursul acestui summit din 2010, la Toronto, porpunerea introducerii unei taxe asupra tranzacţiilor financiare, avansate de Europa, a fost respinsă prin opoziţia fermă a ţărilor asiatice, Canadei şi Australiei. Statele Unite s-au abţinut.