Obama: Şansele unui acord cu Iranul în dosarul nuclear, mai mici de 50 la sută

"El (Obama) a spus în timpul negocierilor că este mai optimist, (apoi) mai puţin optimist. A spus că, în acest punct, şansele sunt sub 50%", a declarat senatorul Dick Durbin din Illinois, adjunctul liderului democrat în Senat şi un aliat apropiat al lui Obama.

Aceste comentarii apar în contextul în care negocierile asupra unui acord final cu privire la limitarea programului nuclear al Iranului în schimbul anulării sancţiunilor care i-au fost impuse au depăşit deja două termene-limită şi se apropie de cel de al treilea, vineri.

Alt congresmen la curent cu negocierile a declarat pentru CNN că administraţia a fost luată prin surprindere de refuzul iranienilor de a ceda teren în ceea ce priveşte dezvăluirea dimesniunii militare a programului şi de insistenţa acestora ca restricţiile impuse în privinţa rachetelor să fie anulate.

Într-un ultim efort de a ajunge la un acord până la termenul-limită de vineri, durata acordului şi eforturile de a consacra orice acord într-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU au devenit puncte de fricţiuni grave. Iranul a cerut ca anularea embargoului asupra armamentului pe care i l-a impus ONU să fie menţionată în rezoluţie. Însă marile puteri sunt reticente să facă acest lucru.

Şeful Statului Major Interarme american, generalul Martin Dempsey, s-a pronunţat marţi, într-o intervenţie la Capitol Hill, în termeni extrem de categorici, împotriva unei astfel de măsuri

"În niciun caz nu trebuie să slăbim presiunea asupra Iranului în privinţa capacităţilor rachetelor balistice şi traficului de armament", a subliniat el în faţa membrilor unei comisii.

Potrivit unor surse implicate în negocieri, "liniile roşii" trasate luna trecută de către liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, au complicat negocierile. Khamenei a cerut - într-un discurs, iar afirmaţiile au fost difuzate ulterior pe Twitter - o durată mai scurtă de aplicare a acordului - şi a restricţiilor impuse cercetării nucleare iraniene -, anularea sancţiunilor economice odată cu încheierea acordului şi interzicerea inspecţiilor în instalaţiile militare iraniene. Toate aceste "linii roşii" par să contravină acordului cadru la care s-a ajuns în aprilie, la Lausanne, în Elveţia.

Însă aceste surse afirmă că s-au înregistrat progrese în privinţa unor probleme persistente legate de programul iranian de înarmare şi că s-au înregistrat apropieri între poziţiile părţilor cu privire la alte probleme spinoase, ca ritmul şi amploarea anulării sancţiunilor şi definirea limitelor tipurilor de cercetare şi dezvoltare la care i se acordă acces Iranului la intrarea acordului în vigoare.

"Nu se pune problema unei sabotări de ultim moment", a declarat un oficial din cadrul administraţiei Obama. "Constatăm tactici iraniene standard, pentru care eram pregătiţi", a adăugat el.

Însă sursele citate nu au dorit să se pronunţe în legătură cu posibilitatea unui acord până la termenul-limită de vineri. Cele mai multe probleme, afirmă sursele citate, necesită decizii politice la nivel înalt în cadrul conducerii iraniene, pe care aceasta ar putea să nu dorească să le ia săptămâna aceasta.

"Dacă Iranul a luat decizia şi spune «bine, avem un acord», am putea să avem un acord astăzi (vineri) şi termina redactarea acordului în vreo două zile", a declarat un oficial de rang înalt din cadrul administraţiei. "Dar ei ar putea să aibă nevoie să arate că (ei) vor să plece, pentru o perioadă, şi să se întoarcă mai târziu. De asemenea, ei ar mai putea să aibă nevoie să se mai ducă o dată la liderul suprem", a adăugat el.

Durbin a precizat că Obama a făcut comentariile pe care le-a citat el înainte să primească informaţiile zilnice de la secretarul de Stat John Kerry, care este "vârful de lance" al Statelor Unite la negocierile de la Viena.

"Eu cred că este indiciul unei etape hotărâtoare. El (Obama) a spus că nu va ccepta un acord slab sau prost. Ştie care este miza", a subliniat Durbin.

"Este posibil să se ajungă la o limită, când toată lumea are nevoie să se ducă acasă, să se regrupeze, să se gândească la unele lucruri şi să se întoarcă să finalizeze. Însă nimeni nu vrea o prelungire pentru o perioadă mare, aici", a subliniat un diplomat.

Diplomaţi au anunţat că fac progrese, în continuare, însă un diplomat occidental a recunoscut că "se va ajunge la un punct în care nu mai facem progrese, iar atunci va fi veni vremea să venim acasă".

Însă sursele citate au declarat că niciunul dintre negociatorii care reprezintă cele şase mari puteri - Grupul 5+1 (membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU - China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite - plus Germania) - nu este îngrijorat de perspectiva unei eventuale prelungiri a negocierilor şi că vor rămâne la negocieri atât timp cât sunt productive, iar poziţiile se apropie.

Într-un editorial publicat în ediţia de miercuri a ziarului The Financial Times, ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif scria că "pentru a ajunge la «da» este nevoie de curajul de a urca la înălţime, suficientă tărie pentru a fi flexibil, îndrăzneala de a rupe cu vechile obiceiuri şi, mai presus de toate, o viziune pentru un viitor mai bun".

Potrivit surselor citate, negociatorii iranieni par să aibă aşteptări exagerate cu privire la calendarul şi uşurinţa cu care pot parcurge paşii prevăzuţi în acord înainte ca sancţiunile să fie anulate.

"Cea mai mare îngrijorare a noastră nu este că nu sunt serioşi în această privinţă", a declarat un oficial de rang din cadrul administraţioei. "Ei cred că le va fi uşor să facă ceea ce au de făcut. Aceste lucruri prevăzute în tratat necesită timp. Le va fi dificil, din punct de vedere tehnic", apreciază această sursă.

Întrebat cum ar urma să-şi dea seama negociatorii dacă să plece sau să rămână la masa negocierilor, un oficial de rang înalt din cadrul administraţiei a răspuns, marţi, "ştii când vine acel moment". "Ajungi întotdeauna într-un loc în care te afli pe marginea prăpastiei", a spus el, adăugând "fie te retragi de pe marginea prăpastiei, fie cazi în ea".