OPINIE | Lelia Munteanu: America nu trebuie să lase Rusia în braţele Chinei

O ştire Reuters relata astăzi că premierul iliberal al Ungariei, Viktor Orban, salută „Mişcarea”, noua asociaţie anti-Uniunea Europeană, al cărui iniţiator e Steve Bannon, strategul şef al Casei Albe în primele şapte luni şi jumătate ale mandatului prezidenţial al lui Donald J. Trump, cel care, cu trei luni înainte de alegerile din 2016, când totul părea pierdut în favoarea doamnei Clinton, i-a îndreptat campania spre victorie.

„Mişcarea” lui Bannon urmăreşte să influenţeze alegerile parlamentarele din 2019, urmărind să creeze o masă critică de legislatori care ar putea determina deciziile Consiliului European. E de înţeles, deci, reacţia pozitivă a premierului Orban, care a avut ocazia, în luna mai, la Budapesta, să discute pe larg despre asta cu fostul guru al Administraţiei americane.

Steve Bannon e un personaj pitoresc, cu o biografie aventuroasă, deştept, citit şi păţit, care împărtăşeşte cu nonşalanţă cele mai extremiste vederi - pe unele din raţiuni de spectacol, pe altele din convingere.

Înainte de întâlnirea Trump-Putin de la Helsinki, istoricul şi editorialistul israelian Gadi Taub i-a luat un interviu, publicat astăzi în cotidianul „Haaretz”.

Afirmaţiile lui Bannon sunt, ca de obicei, un amestec de adevăruri şi năzăriri. E de ajuns să-l citeşti, fie şi pe diagonală, ca să recunoşti în spusele lui o serie dintre teoriile pe care Donald J. Trump şi le-a însuşit cu mai multă sau mai puţină acurateţe.

Întrebat dacă Rusia e un potenţial aliat sau un potenţial inamic (în lumina întâlnirii de la Helsinki, care la ora discuţiei cu Taub fusese deja stabilită), Steve Bannon a răspuns aşa: „Ruşii sunt parte a culturii iudeo-creştine. Nu ne trebuie o luptă cu ei. Războiul Rece trebuie să ajungă la un final. Nu putem lupta împotriva tuturor, tot timpul”. Mai departe, Taub a ales să-l parafrazeze (strategul vorbeşte precipitat şi trece instantaneu de la o idee la alta): ceea ce trebuie să evite America este să îi arunce pe ruşi în braţele chinezilor (situaţie care nici israelienilor nu le-ar conveni, având în vedere problema iraniană). O mişcare geostrategică opusă celei făcute în secolul trecut de preşedintele Richard Nixon, cu aportul considerabil al lui Henry Kissinger, care a urmărit să izoleze Rusia. „E ceea ce Trump înţelege profund”.

Apropo de „Mişcarea”, Bannon a mai vorbit, cu puternice accente populiste, despre „naţionalismul economic” al lui „America First”, încercând să-l justifice în lumea de astăzi. A subliniat că n-are a face cu rasismul, etnicismul sau religia, fiind gândit în interesul cetăţeanului simplu. Antimigraţia nu înseamnă xenofobie, a ţinut să precizeze, ci o formă a protecţiei intereselor economice ale propriilor cetăţeni.

„Oricine vorbeşte despre economie fără să vorbească despre imigraţie poate în cel mai bun caz să se poziţioneze alături de subiect”. Naţionalismul e o luptă focalizată pe legătura critică dintre economie şi frontiere.

A făcut comentarii la marginea şuetei şi asupra altor subiecte, fără să uite să se declare, „un creştin sionist”.