Parlamentarii greci participă miercuri la primul tur al alegerilor prezidenţiale

Aceste alegeri prin sufragiu indirect au generat o escaladă verbală în ultimele zile între coaliţia dintre conservatori şi socialişti a premierului Antonis Samaras, aflată la putere din iunie 2012, şi partidul Syriza, favorit în sondaje.

Ambianţa din primul tur, în faţa celor 300 de deputaţi ai Vouli, Parlamentul grec, ar urma să fie mai sobră pentru că votul are loc fără dezbateri prealabile, începând cu ora locală 19.00 (19.00 ora României).

Votul va fi urmărit cu atenţie în Europa, unde viitorul Greciei, în convalescenţă după şase ani de recesiune gravă, poate oferi surprize.

Guvernul ştie că nu va reuşi să îşi impună candidatul pentru postul onorific de preşedinte al Republicii miercuri deoarece nu există nicio şansă de a întruni cele 200 de voturi necesare în primul tur, ca de altfel şi în al doilea, prevăzut pentru 23 decembrie.

Dacă nu se întruneşte majoritatea nici în al treilea tur, la 29 decembrie, când pragul scade la 180 de voturi, vor fi organizate alegeri legislative anticipate până în februarie. Partidul radical de stânga Syriza, care se opune politicii de austeritate a Guvernului din 2010, este deja considerat favorit.

Pieţele greceşti, luate prin surprindere săptămâna trecută când Guvernul a anunţat că va organiza cu două luni mai devreme alegerile, păreau panicate în perspectiva unui eşec al singurului candidat la prezidenţiale, fostul ministru şi comisar european Stavros Dimas.

Bursa din Atena a cedat peste 20 la sută în patru şedinţe şi nu a recuperat de atunci, încheind cu o scădere de 0,26 la sută marţi.

Dacă agitaţia pieţelor oferă o imagine cunoscută din 2011 sau 2012, când a fost apogeul crizei datoriilor în Grecia, "situaţia bugetară a Greciei nu are cu nimic de-a face cu 2012", afirmă Thibaut Mercier, analist la BNP Paribas.

"Locul Greciei este în Europa. Acest loc nu mai este pus la îndoială ca în trecut", a insistat marţi comisarul european pentru Economie Pierre Moscovici, în cadrul unei vizite la Atena, în timpul căreia şi-a exprima dorinţa de "consolidare" a eforturilor desfăşurate de la punerea în aplicare a două planuri de salvare a ţării.

Aceste două programe ale UE şi FMI, acordate în 2010 şi apoi 2012, au cuplat împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro cu o austeritate bugetară extremă şi un catalog de reforme ambiţios.

Aceste declaraţii de asigurare tranşează cu vehemenţa care a cuprins scena politică greacă de la anunţul prezidenţialelor.

Guvernatorul Băncii Greciei şi fostul ministru de Finanţe Yannis Stournaras a vorbit despre riscurile de "prejudicii ireparabile pentru economie" din cauza instabilităţii politice. Un membru al Executivului, Dimitris Stamatis, l-a calificat pe Alexis Tsipras, liderul Syriza, drept "periculos pentru ţară".

Alexis Tsipras a apreciat la rândul său că premierul este capabil să pună în aplicare o scurgere de capitaluri pentru a calma teama alegătorilor.

Observatorii mizează pe 160-165 de voturi pentru Stavros Dimas în primul tur, în timp ce Guvernul dispune de o majoritate de 155 de mandate, făcând necesară ralierea altor parlamentari în al treilea tur.

Cei şapte deputaţi ai partidului neonazist Zori Aurii, aflaţi în prezent în arest preventiv, dintr-un total de 16 aleşi, vor fi scoşi din închisoare pentru a participa la vot.