PE avertizează că Rusia a lansat în zona Mării Negre un proces de militarizare pe termen lung: "Presiunile asupra unor ţări precum România reprezintă un risc major"

"Parlamentul subliniază situaţia complexă strategică şi militară la Marea Neagră şi susţine că sancţiunile UE împotriva Rusiei ar trebui să fie în continuare legate de implementarea acordurilor de la Minsk. Realitatea strategică din zona Mării Negre, unde Rusia a lansat un proces de militarizare pe termen lung, necesită o gestionare responsabilă din partea UE, se mai arată în text, care cere şi continuarea politicii de descurajare ca parte a reasigurării strategice necesare pentru membrii estici ai NATO şi UE", se arată în comunicat.

Potrivit rezoluţiei, PE "sprijină categoric nerecunoaşterea anexării Crimeii de către Rusia" şi îşi reiterează angajamentul faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite".

"UE nu va recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii şi a Sevastopolului", anexarea încălcând Tratatul de prietenie, cooperare şi parteneriat dintre Ucraina şi Federaţia Rusă din 1997, se arată în text.

Citeşte şi: Divergenţe între eurodeputaţi referitor la Rusia la dezbaterea rezoluţiei privind Marea Neagră

Eurodeputaţii "remarcă cu îngrijorare că anexarea ilegală a Crimeii a determinat o schimbare semnificativă a peisajului strategic din bazinul Mării Negre şi din zona adiacentă" şi "consideră că acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă revenirea acesteia la abordarea ostilă bazată pe contrapunerea celor «două blocuri»", atrăgând atenţia că, "prin ocuparea întregii peninsule, Rusia a câştigat o platformă de lansare foarte importantă atât către vest (Balcanii, Transnistria şi gurile Dunării), cât şi către sud (regiunea estică a Mediteranei), unde Rusia şi-a stabilit un grup operativ naval permanent, precum şi că anexarea ilegală a Crimeii oferă Rusiei un «Kaliningrad de sud», un alt avanpost în vecinătatea imediată a NATO".

Totodată, rezoluţia exprimă preocuparea faţă de "intensificarea presiunii Rusiei asupra frontierelor estice ale UE, inclusiv asupra României, Poloniei şi statelor baltice, ceea ce reprezintă un risc major".

Parlamentul European este "profund îngrijorat de actuala consolidare a capacităţilor militare defensive, dar şi ofensive, ale Rusiei în Marea Neagră şi de extinderea şi modernizarea planificată a flotei Rusiei din Marea Neagră, ce presupune achiziţionarea a şase noi submarine diesel moderne de tip Rostov pe Don şi a şase noi fregate de tip Amiralul Grigorovici", reamintind că poziţionarea unor capabilităţi aeriene ofensive, precum şi modernizarea infrastructurilor militare din Crimeea vor consolida poziţia militară ofensivă a Rusiei şi capacitatea sa de a proiecta putere în afara teritoriului său".

Citeşte şi: EXERCIŢIU MILITAR în Marea Neagră: Vor participa nave româneşti, un distrugător american şi 1500 de militari

De asemenea, PE constată cu îngrijorare că Rusia "şi-a mărit semnificativ capacităţile de apărare aeriană şi navală în bazinul Mării Negre, desfăşurând noi rachete de apărare navală (anti-nave, cu o rază de acţiune de 600 km, ce pot ajunge la Strâmtoarea Bosfor) şi asigurându-se că avioanele de luptă ruse controlează aproximativ trei sferturi din spaţiul aerian al bazinului Mării Negre (triplându-şi practic numărul de aeroporturi în Crimeea)". În acest context, Franţa este îndemnată să abandoneze "fără echivoc şi definitiv vânzarea de nave de asalt amfibie către Rusia".

Documentul mai notează faptul că Rusia şi-a consolidat capacităţile atât la nivel strategic, cât şi tactic. "Bombardierele cu rază lungă de acţiune capabile să poarte rachete de croazieră şi avioanele de recunoaştere care operează aproape de ţărmurile vestice ale Mării Negre pot pătrunde adânc în Europa Centrală", se arată în rezoluţie.

De asemenea, se remarcă faptul că desfăşurarea sistemelor ruse de armament cu capacitate duală în Crimeea ridică "semne de întrebare asupra bunelor intenţii ale Rusiei în ceea ce priveşte realizarea de progrese în privinţa Agendei multilaterale de dezarmare nucleară în cadrul viitoarei revizuiri a Tratatului de neproliferare, subminând eforturile depuse deja în această direcţie".

Potrivit rezoluţiei, recentele survolări la mică altitudine ale aeronavelor ruse de luptă deasupra unor nave de război ale NATO şi a unor platforme de explorare din Marea Neagră, "indică clar o poziţie mai agresivă a Rusiei în bazinul Mării Negre şi reprezintă un avertisment asupra unui risc crescut de escaladare".

Autorii raportului propun condamnarea faptului că Rusia furnizează sprijin direct şi indirect pentru separatişti, facilitând astfel continuarea războiului, şi-şi exprimă îngrijorarea cu privire la relatările privind crimele de război comise în regiunea controlată de separatiştii susţinuţi de Moscova.

Totodată, se exprimă regretul cu privire la faptul că iniţiativele de cooperare în domeniul securităţii BLACKSEAFOR şi Armonia Mării Negre"s-au dovedit a fi prea slabe şi sunt în prezent paralizate".

Citeşte şi: TOPUL celor mai importante puteri militare din lume: Ce loc ocupă Rusia - VIDEO

Pe de altă parte, rezoluţia subliniază că relaţia cu Rusia, un actor major în sistemul internaţional, "ar trebui să fie, pe termen lung, mai degrabă una de cooperare decât conflictuală", însă, pe termen scurt şi mediu, "din cauza lipsei de încredere faţă de ultimele acţiuni ale Rusiei, orice reluare a cooperării ar trebui să continue să se bazeze, în primul rând, pe reasigurarea strategică puternică oferită de NATO membrilor săi din est şi, în al doilea rând, pe faptul că nu poate exista nicio soluţie politică care să se bazeze pe acceptarea anexării ilegale a Crimeii".

În cazul în care Rusia nu respectă acordul de încetare a focului de la Minsk şi continuă destabilizarea estului Ucrainei şi anexarea ilegală a Crimeii, "regimul de sancţiuni ar trebui continuat şi chiar consolidat", conform documentului.

În ceea ce priveşte securitatea energetică, statele membre sunt îndemnate să ia măsurile necesare în vederea asigurării securităţii exploatării petrolului şi gazelor şi pentru activităţile de transportare a acestora în regiunea Mării Negre, exprimându-se preocuparea pentru faptul că beneficiile care decurg din exploatarea petrolului şi gazelor şi a activităţilor de transport în Marea Neagră sunt "din ce în ce mai dependente de nivelul de militarizare declanşat de anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia şi de creşterea ulterioară a capacităţilor militare ruse în regiune".

Raportul subliniază faptul că regiunea Mării Negre ar trebui "să fie cu adevărat prioritară pentru Uniunea Europeană", iar, în condiţiile în care actualul format al Sinergiei Mării Negre (SMN) nu mai este de actualitate, se solicită Comisiei Europene şi SEAE să elaboreze "o strategie cuprinzătoare a UE pentru regiunea Mării Negre".

De asemenea, este subliniată importanţa critică a coordonării cu NATO şi SUA, deoarece bazinul Mării Negre este "o componentă cheie a securităţii euroatlantice" şi este salutat angajamentul NATO de sprijinire a eforturilor regionale ale statelor cu ieşire la Marea Neagră, menite să asigure securitatea şi stabilitatea.

În acest sens, Alianţei Nord-Atlantice i se solicită "să continue să îşi dezvolte capabilităţile de apărare cibernetică şi de apărare antirachetă, inclusiv în regiunea Mării Negre, şi să elaboreze planuri operative pentru descurajarea şi contracararea războiului asimetric şi hibrid".

Se subliniază faptul că NATO ar trebui "să îşi păstreze superioritatea navală şi aeriană generală în bazinul Mării Negre şi să-şi menţină capacitatea de a monitoriza această regiune".

După votul din plen, rezoluţia urmează să fie trimisă Consiliului, Comisiei Europene, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, guvernelor şi parlamentelor statelor membre ale UE, precum şi tuturor ţărilor de la Marea Neagră.