Parlamentul European încurajează cinci state membre, printre care şi România, să recunoască Kosovo

Parlamentul European a adoptat, miercuri, în sesiunea plenară de la Strasbourg, o propunere de rezoluţie privind procesul de integrare europeană a Kosovo, în care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu numirea în noul Guvern de la Priştina a unor "persoane neconsensuale, a căror experienţă ar putea ridica semne de întrebare" şi "regretă numărul inutil de mare de miniştri şi miniştri-adjuncţi", precum şi proporţia scăzută a femeilor în cabinet.

Legislativul european încurajează noul Guvern kosovar să-şi continue cursul european şi subliniază că s-a angajat să urmărească "cu hotărâre, inclusiv prin legislaţie, o serie de aspecte prioritare, incluzând măsuri pentru întărirea şi afirmarea statului de drept, stabilirea unui model pentru sistemul judiciar, pe baza principiilor independenţei, profesionalismului şi eficacităţii acestuia, precum şi combaterea sistematică şi efectivă a corupţiei şi a criminalităţii organizate la toate nivelurile".

Europarlamentarii subliniază necesitatea unor "acţiuni urgente destinate luptei împotriva grupurilor infracţionale care fac posibilă migraţia ilegală, apreciind că sunt necesare progrese economice şi crearea de noi locuri de muncă "pentru a pune capăt tendinţei de imigraţie ilegală şi a restabili încrederea şi speranţa cetăţenilor că îşi pot construi un viitor în ţara lor".

Totodată, eurodeputaţii îşi exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa oricăror progrese semnificative în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt şi a criminalităţii organizate, "un obstacol semnificativ în calea dezvoltării democratice, sociale şi economice a Kosovo".

Parlamentul European încurajează, pe de altă parte, cinci state membre, Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania, "să procedeze la recunoaşterea Kosovo", subliniind că acest lucru "va facilita în continuare normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina.

Potrivit textului propunerii de rezoluţiei, toate statele membre ale UE sunt invitate să facă "tot ce le stă în putinţă pentru a facilita contactele economice şi interpersonale, precum şi relaţiile sociale şi politice dintre cetăţenii lor şi cei din Kosovo".

În 2008, Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia, însă Belgradul refuză să o recunoască.

Cinci state UE - Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania - nu au recunoscut independenţa Kosovo.

Pe 27 februarie 2015, premierul Albaniei, Edi Rama, aflat la Bucureşti, a solicitat României recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, arătând că, în opinia sa, rezolvarea acestei probleme va asigura securitatea regională şi va estompa anumite "tendinţe şi frustrări ale altor ţări vecine".

"Vin de repetate ori cu cererea de recunoaştere a independenţei ca stat a Kosovo şi, de asemenea, cu cererea ca România să ofere sprijin permanent ca această ţară să devină membră în această uniune a ţărilor în familia din care ea face parte. Noi avem convingerea că deja problema recunoaşterii statului Kosovo nu este o problemă bilaterală, ci este o problemă comună care ne priveşte pe toţi în sprijinul asigurării siguranţei regionale şi pentru a estompa anumite tendinţe şi frustrări altor ţări vecine", a spus Edi Rama, după o întrevedere cu premierul Victor Ponta.

În noiembrie 2013, aflat, de asemenea, la Bucureşti, premierul albanez arăta că apreciză atitudinea lui Ponta în problema Kosovo, fosta provincie sârbă care şi-a proclamat independenţa în 2008, şi preciza că aşteaptă cu nerăbdare ca recunoaşterea statului Kosovo de către România să aibă loc, apreciind că acest fapt va contribui la liniştea şi dezvoltarea regiunii.

În vara aceluiaşi an, premierul Victor Ponta declarase că nu se fereşte să afirme că România trebuie să recunoască independenţa Kosovo.

În martie anul trecut, ministru de Externe, Titus Corlăţean, susţinea însă că România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo, dar că sunt evoluţii între Belgrad şi Priştina de care Bucureştiul trebuie să ţintă cont.

"România nu şi-a schimbat poziţia‚ însă în cazul Kosovo ar fi absurd, politic vorbind, să nu ţinem cont de evoluţiile importante în dialogul dintre Belgrad şi Priştina, faptul că aceste evoluţii au condus la un anumit grad de normalizare, faptul că aceste evoluţii au deschis calea viitoarei aderări la UE pentru amândouă, şi pentru Serbia şi pentru Kosovo, şi faptul că Serbia a acceptat (...) în acel acord-cadru de negociere cu UE ca înainte de a finaliza negocierile de aderare să încheie un acord cu valoare juridică obligatorie de normalizare deplină a relaţiei cu Kosovo (...) sunt evoluţii de care şi România şi alte state trebuie să ţină cont", a precizat, la PRO TV, Titus Corlăţean.