Polonia a rezolvat problema finanţării unui program antirachetă naţional

Acest program va reprezenta "un semnal important trimis către toţi, ce transmite că Polonia dispune de mijloace de apărare proprii, fiind capabilă să participe la sisteme comune proprii Alianţei Atlantice", a declarat Komorowski, citat pe site-ul de Internet al Preşedinţiei poloneze.

Preşedintele a ales să semneze amendamentul la lege la baza militară Szypliszki, în nord-estul Poloniei, care adăposteşte un radar NATO.

La sfârşitul lunii martie, într-un discurs susţinut în Parlament, ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a anunţat că Polonia va cheltui în cursul a zece ani 140 de miliarde de zloţi (33,6 miliarde de euro) pentru a-şi moderniza armata şi dota "forţele de descurajare".

"Noi vom dispune de un sistem de apărare aeriană propriu. Scutul nostru naţional, alături de scutul american, ale căror elemente vor fi instalate pe teritoriul nostru în 2018, va face parte din sistemul NATO", a precizat atunci ministrul.

În martie, Statele Unite au anunţat restructurarea programului scutului antirachetă, preconizând de-acum mobilizarea suplimentară a 14 interceptoare de rachete în Alaska, cu scopul de a face faţă ameninţării nord-coreene. În Europa, unde este destinat să contreze eventuale lansări din Iran, programul vizează mobilizarea, până la orizontul anului 2018, a 24 de rachete de interceptare SM3-IIA în România şi Polonia.

Moscova consideră acest program o ameninţare pentru securitatea sa şi cere să participe la sistem sau să primească garanţii că nu este îndreptat împotriva sa.

Polonia, o fostă ţară comunistă de aproximativ 38 de milioane de locuitori care a devenit membră NATO în 1999 şi a aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2004, trebuie să îşi modernizeze rapid armata, deoarece unele elemente ale sistemului său de apărare datează din perioada sovietică.

Spre deosebire de alte ţări europene, Polonia, care şi-a păstrat creşterea pe parcursul crizei mondiale, a menţinut bugetul apărării la 1,95% din PIB.