Povestea mai puţin cunoscută din spatele unui război neîncheiat între Rusia şi Japonia

La întrevedere vor participa adjunctul ministrului rus de Externe, Igor Morgulev, şi omologul său nipon, Takeo Mori.

Noua rundă de negocieri vine după întâlnirea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul japonez Shinzo Abe, în luna ianuarie, în cadrul căreia nu s-au înregistrat însă progrese semnificative.

Disputa, o moştenire a secolului XIX

Japonia şi Rusia se află, formal, în stare de război de peste 70 de ani pe acest dosar de politică externă.

Saga celor patru insule din Arhipelagul Kurile este însă mult mai veche: datează din 1855, când Imperiul Japonez prelua controlul asupra insulelor Iturup, Kunaşir, Şikotan şi asupra stâncilor Habomai, celelalte formaţiuni insulare rămând sub jurisdicţia Rusiei.

Douăzeci de ani mai târziu, Tratatul de la Sankt Petersburg muta întregul pachet de insule în posesia Japoniei. Guvernanţii niponi erau obligaţi, însă, să recunoască suveranitatea rusească asupra insulei Sahalin.

În 1905, războiul ruso-japonez şi Tratatul de la Portsmouth oferea Japoniei o porţiune din insula Sahalin.

A urmat momentul 1945, când armata sovietică, în operaţiunile desfăşurate împotriva împăratului Hirohito, avea să ocupe sudul insulei Sahalin, precum şi restul insulelor din componenţa Arhipelagului Kurile. Insulele îi fuseseră promise lui Stalin la Conferinţa de la Yalta de către preşedintele american Franklin Roosevelt, cerându-i în schimb să pornească o ofensivă împotriva japonezilor.

În prezent, Moscova este de acord să soluţioneze conflictul în baza unei declaraţii comune din 1956, ratificată de ambele ţări. Documentul parafat de Nikita Hruşciov prevedea transferul către Japonia a insulelor Şikotan şi Habomai, în schimbul semnării unui acord de pace. Însă Tokyo cere să-i fie returnate insulele Iturup, Kunaşir, Şikotan, laolaltă cu arhipelagul Habomai.

O promisiune la mormântul tatălui

Pentru premierul nipon Shinzo Abe, insulele aceastea au o semnificaţie care depăşeşte bariera geopoliticii sau istoria Japoniei, relatează Bloomberg.

Înainte de întâlnirea sa din ianuarie cu liderul de la Kremlin, Shinzo Abe a vizitat mormântul tatălui său, Shintaro Abe, fost ministru de Externe al Japoniei între 1982 şi 1986, şi i-a jurat că nu va ceda niciun centimetru din teritoriul istoric al ţării.

Aflat pe patul morţii, răpus de cancer, una ultimele dorinţe ale lui Shintaro Abe a fost ca Japonia să îşi recapete insulele.

Când a aflat, în 1991, că Mihail Gorbaciov venise în vizită la Tokyo, Shintaro Abe l-a rugat pe fiul său să îl ridice din pat, zicându-i că aranjase o întâlnire cu ultimul lider al URSS.

Ore mai târziu, Shinzo Abe îşi împingea tatăl într-un  cărucior cu rotile spre întâlnirea cu Gorbaciov, însă preşedintele rus nu avea să se lase înduplecat de doleanţa lui Shintaro Abe.