Premierul francez: O acţiune militară este condiţia unei soluţii politice cu plecarea lui al-Assad

Atacul de la 21 august de lângă Damasc constituie, "la începutul acestui secol, cea mai masivă şi cea mai terifiantă folosire a armelor chimice", a denunţat el, într-o dezbatere fără vot, organizată simultan în Adunarea Naţională şi Senat, ambele divizate pe această temă.

"A nu acţiona ar însemna punerea în pericol a păcii şi securităţii în întreaga regiune", a pledat Ayrault, afirmând că Parisul "contează pe susţinerea" europenilor şi Ligii Arabe în cazul unei intervenţii militare.

"Da, soluţia la criza siriană va fi politică şi nu militară. Dar să privim realitatea în faţă: dacă nu punem capăt unor asemenea acţiuni ale regimului, nu va exista o soluţie politică", le-a spus Jean-Marc Ayrault deputaţilor, în timp ce discursul său era citit, în paralel, în Senat, de către şeful diplomaţiei Laurent Fabius.

Dar "ce să alegem: acţiunea sau resemnarea?". "Trebuie să îi arătăm (preşedintelui sirian Bashar) al-Assad că nu există alte soluţii în afara negocierii", a insistat el, în contextul în care clasa politică franceză este divizată în privinţa unei acţiuni militare, căreia majoritatea opiniei publice i se opune.

"Care ar putea să fie interesul lui Bashar al-Assad să negocieze, atât timp cât el crede că poate, aşa cum a repetat la începutul săptămânii, «să lichideze», sunt cuvintele sale, «să lichideze» opoziţia, cu arme care seamănă terorarea şi moartea?", a continuat premierul francez.

"Da, dorim plecarea sa, în cadrul unei soluţii politice, în favoarea căreia Franţa va continua să ia iniţiativva", a adăugat Jean-Marc Ayrault.

"Vrem să sancţionăm şi să descurajăm în acelaşi timp, să răspundem acestei atrocităţi, pentru a evita ca să nu se repete. Vrem, de asemenea, să îi arătăm lui Bashar al-Assad că nu are alte soluţii în afară de a negocia", a subliniat şeful Guvernului francez.

În pofida votului britanic, izolat din cauza unor tergiversări americane, Executivul francez şi-a reafirmat în ultimele zile voinţa de a participa la o soluţie militară "punitivă" împotriva lui al-Assad. Parisul a subliniiat că, în cazul în care americanii nu vor participa, nu se va angaja singur şi se va îndrepta spre acordarea unui ajutor sporit opoziţiei siriene.

Principalul partid de opoziţie, UMP (dreapta), a reafirmat miercuri, în cadrul dezbaterii, că va solicita un vot în Parlament în caz de intervenţie în afara cadrului ONU. Constituţia franceză impune o consultare a Parlamentului doar în cazul în care operaţiuni militare în străinătate se prelungesc mai mult de trei luni.

"Problema nu este exprimarea sau nu a unui vot, ci arma chimică sau nu, responsabilitatea lui Bashar al-Assad sau nu", a subliniat, răspunzând, premierul, apreciind că ar fi necesar ca preşedintele Republicii să îşi păstreze "libera apreciere" de a angaja sau nu Franţa într-o intervenţie, aşa cum a făcut în cazul Mali, spre exemplu.

Totuşi, o serie de deputaţi socialişti s-au pronunţat miercuri pentru un asemenea vot, un scenariu care rămâne o "ipoteză posibilă", a repetat ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul Alain Vidalies. Într-un sondaj realizat de CSA pentru BFMTV, 74% dintre francezii chestionaţi se declară de acord ca deputaţii şi senatorii să se exprime asupra acestei probleme.

Membri ai coaliţiei guvernamentale, ecologioştii s-au declarat şi ei "în majoritate" favorabili principiului unei intervenţii în Siria ca "ripostă" faţă de folosirea armelor chimice.

Exterma dreaptă şi stânga radicală şi-au exprimat opoziţia faţă de o intervenţie, extrema stângă a avertizat împotriva unei transformări a Parisului într-o "anexă" a Washingtonului, iar politicienii de centru au reclamat "o coaliţie foarte largă".