Video Premierul sârb Aleksandar Vucici, lovit de pietre la ceremoniile de la Srebreniţa. Belgradul denunţă o tentativă de asasinare - VIDEO

Organizatorii au lansat fără succes apeluri la calm, în timp ce premierul fugea de la monumentul dedicat memoriei celor peste 6.200 de victime identificate ale masacrului. Un imam a început, de asemenea, să citească o rugăciune, iar mai mulţi participanţi la ceremonii s-au întors să se roage, aşteptând înmormântarea celor 136 de victime ale masacrului identificate recent, relatează Les Echos în pagina electronică.

După incident, Vucici a declarat că va continua, în pofida celor întâmplate, să acţioneze în vederea reconcilierii între sârbii şi musulmanii din Bosnia. "Îmi exprim regretul pentru ceea ce s-a întâmplat astăzi (sâmbătă) şi regret faptul că unii nu au recunoscut intenţia noastră sinceră de a stabili o prietenie sinceră între sârbi şi musulmani. Mâna mea rămâne întinsă şi îmi voi continua politica de reconciliere", a declarat el după ce a revenit la Belgrad.

La rândul său, primarul Srebreniţei Camil Durakovica a denunţat "acţiunea unor creiere bolnave, care au abuzat de acest eveniment demn", şi a dat asigurări că doreşte să-l sune pe premierul sârb pentru a-i prezenta scuze. Aleksandar Vucic a participat la ceremonie pentru a aduce un omagiu victimelor, dar fără să spună cuvântul "genocid", recunoscut de către justiţia internaţională.

În pofida voinţei afişate de către Vucici de a aplana tensiunile de sâmbătă, Ministerul sârb de Externe a cerut autorităţilor de la Sarajevo să "condamne în mod public" "tentativa de asasinare" a premierului sârb.

De asemenea, şefa diplomaţiei UE Federica Mogherini a declarat că aşteaptă din partea autorităţilor de la Sarajevo "o anchetă completă asupra acestui incident", după ce a salutat "decizia istorică" a lui Aleksandar Vucici de a veni la Srebreniţa.

Abandonaţi - către sfârşitul Războiului din Bosnia (1992-1995) de către Căştile Albastre ONU însărcinate să-i protejeze - aproximativ 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost executaţi de către forţele sârbe bosniace în decurs de cinci zile, în iulie 1995.

Serbia refuză cu încăpăţânare să accepte termenul "genocid" şi preferă să vorbească despre o "crimă gravă". Preşedintele Republicii Sârbe din Bosnia Milorad Dodik a catalogat luna trecută masacrul drept "cea mai mare farsă a secolului al XX-lea".

Subiectul alimentează dezbateri inclusiv pe scena politică internaţională. Rusia, un aliat tradiţional al Serbiei, a opus un vot de veto, miercuri, unui proiect de rezoluţie ONU care recunoştea genocidul de la Srebreniţa.