Preşedintele afgan va discuta la Washington despre militari americani staţionaţi în Afganistan după 2014

Numărul de militari americani staţionaţi în Afganistan după 2014 este crucial pentru asigurarea formării forţelor de securitate afgane, care vor prelua de la NATO conducerea liniei frontului de război împotriva talibanilor.

Statele Unite deţin în prezent aproximativ 66.000 dintre cei 100.000 de militari din cadrul misiunii de luptă NATO în Afganistan şi doresc să menţină baze şi trupe în această ţară şi după 2014.

Generalul John Allen, şeful operaţiunilor militare în Afganistan, a propus menţinerea a aproximativ 6.000, 10.000 sau 20.000 de militari în această ţară, după finalizarea misiunii NATO, potrivit unor surse militare citate de New York Times.

Aceşti militari ar urma să formeze şi să susţină armata afgană şi, poate, să efectueze operaţiuni în domeniul "contra-terorismului". "Noi sperăm să ajungem la un acord pe care am putea să îl anunţăm în cadrul viitoarei vizite" a preşedintelui Karzai, luni, la Washington, a declarat pentru AFP un oficial american de rang înalt, sub protecţia anonimatului.

Problema nunărului de militari americani după 2014 va fi prioritatea în cadrul întâlnirilor unor oficiali americani cu Karzai, a confirmat săptămâna aceasta George Little, un purtător de cuvânt al Pentagonului.

"Generalul Allen a prezentat recomandări secretarului (Apărării Leon Panetta), iar noi sperăm să se ajungă la o decizie finală într-un termen relativ scurt", a adăugat Little.

Preşedintele afgan Hamid Karzai şi-a exprimat susţinerea cu privire la militari americani, dar detalii-cheie referitoare la statutul lor se află, în continuare, în centrul unor negocieri. "Avem păreri divergente, în continuare, asupra anumitor puncte, pe care sperăm să le soluţionăm, dar suntem foarte optimişti" că vom reuşi, a comentat Siamak Herawi, un purtător de cuvânt al preşedintelui afgan.

Statele Unite vor să obţină o imunitate a militarilor lor în Afganistan, după 2014, pentru ca aceştia să nu fie judecaţi de vreun tribunal afgan în cazul unor erori, de exemplu.

În Irak, eşecul unor negocieri similare a grăbit o retragere totală a americanilor. Hamid Karzai a sugerat recent că ar accepta această cerere americană.

Kabulul doreşte o susţinere americană, pentru a evita dezintegrarea armatei şi revenirea talibanilor la putere, pe cale armată.

"Afganii îşi amintesc faptul că au fost abandonaţi singuri, anii '90 (după retragerea sovietică), şi vor să se asigure că acest lucru nu se va repeta", apreciază Omar Sharifi, un analist de la Centrul american de studii despre Afganistan, cu sediul la Kabul.

În afară de numărul de militari americani, problema "rolului" lor rămâne, de asemenea, centrală, subliniază el. "Vor reuşi să urmărească insurgenţi ca cei din reţeaua Haqqani?", o grupare talibană care efectuează operaţiuni în estul Afganistanului şi care se bucură de un sanctuar în zonele tribale pakistaneze, se întreabă Sharifi.

Congresmeni americani l-au acuzat recent pe preşedintele Barack Obama că ar căuta o ieşire de criză rapidă din Afganistan. În plus faţă de problemele cu privire la numărul, rolul şi statutul militarilor lor, este necesar ca Statele Unite să stabilească condiţiile unui eventual dialog cu talibani afgani.

Un acord între Kabul şi rebeli este considerat cea mai bună modalitate de pacificare a Afganistanului după retragerea NATO. Dar talibanii refuză să discute cu Hamid Karzai şi doresc negocieri directe cu Washingtonul.