Primul exerciţiu NATO efectuat în Europa de Est după instalarea lui Trump a început în Polonia

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, comandantul forţelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, şi adjunctul acestuia, generalul Timothy Ray, au participat la ceremonia de lansare a exerciţiilor militare, în poligonul Żagań, situat în vestul Poloniei, relatează site-ul TheNews.pl.

Este vorba de primul exerciţiu militar NATO efectuat în Europa de Est după începerea mandatului preşedintelui Donald Trump, situaţie care semnalează că Washingtonul intenţionează să menţină angajamentele faţă de ţările est-europene.

"Întreaga putere a armatei americane se află în spatele acestor santinele ale libertăţii", a declarat generalul Tim Ray, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Prezenţa a 3.500 de militari americani în Polonia, cărora li se vor adăuga alţi 1.600 în februarie, este parte a suplimentării efectivelor în Europa de Est.

Statele Unite au început pe 6 ianuarie consolidarea capacităţilor militare în Europa de Est, primele echipamente fiind transferate în Germania, de unde au fost trimise spre România, Polonia şi ţările baltice.

Administraţia Barack Obama a anunţat în octombrie 2016 trimiterea unei brigăzi militare în estul Europei, în cadrul Operaţiunii "Determinare Atlantică".

Statele Unite vor accelera acţiunile de suplimentare a trupelor în România, a anunţat în decembrie 2016 generalul Ben Hodges, comandantul Forţelor terestre americane în Europa. Transferul echipamentelor va fi tratat ca un test despre "cât de rapid efectivele pot fi mutate din port în teren. Sunt încrezător în acest semnal foarte puternic, mesajul că Statele Unite, alături de restul aliaţilor din NATO, sunt angajate în sensul acţiunilor de disuasiune", explica Ben Hodges.

Alianţa Nord-Atlantică a decis, în iulie 2016, consolidarea prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice. Cel puţin şapte state NATO vor contribui cu trupe şi echipamente la efectivele Alianţei Nord-Atlantice din România, în timp ce militari români vor fi trimişi în Polonia, a declarat la sfârşitul lunii octombrie secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. "Am discutat despre progresele în demersul de consolidare a prezenţei NATO în regiunea Mării Negre, în cadrul unei brigăzi multinaţionale terestre comandată de România. De asemenea, lucrăm la măsuri de tip aerian şi maritim. Sunt bucuros să confirm că numeroase naţiuni au exprimat voinţa de a contribui la prezenţa în regiunea Mării Negre, la nivel terestru, maritim şi aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi Statele Unite. Alţi aliaţi analizează modalităţi de a contribui", a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniştrilor Apărării desfăşurată la Bruxelles pe 27 octombrie. Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apărării difuzat în aceeaşi zi, "Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriană pe flancul sud-estic al NATO, în scopul garantării securităţii aliaţilor din zona Mării Negre". "Avioanele vor fi detaşate de la unitatea Coningsby, aparţinând Forţelor Aeriene Regale, la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, România, cel mult patru luni, în anul 2017", preciza instituţia.

Jens Stoltenberg reitera atunci că cei 4.000 de militari suplimentari din ţările baltice şi Polonia sunt o reacţie moderată la decizia Rusiei de a menţine circa 330.000 de militari în apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei şi relativ în apropierea frontierelor Alianţei Nord-Atlantice.

Planul NATO este de a crea patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane. Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada, fiind staţionate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia. Canada s-a angajat să trimită 450 de militari în Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Între 400 şi 600 de militari germani vor ajunge în Lituania, alături de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croaţia şi Luxemburg. "Aceste contribuţii vor fi o demonstraţie clară a relaţiilor transatlantice strânse", a argumentat Jens Stoltenberg.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, în iulie 2016, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO ar urma să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.

Citeşte şi: MAE polonez, vizat de un atac cibernetic despre care se crede că a fost efectuat de hackeri ruşi

Citeşte şi: Clericul Fethullah Gulen, acuzat de Ankara că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat, judecat în lipsă în Turcia

Citeşte şi: Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe: Martin Schulz,"un om al trecutului"; nu a făcut nimic împotriva migraţiei ilegale

Citeşte şi: Donald Trump: Senatorii McCain şi Graham să combată terorismul, nu să încerce să declanşeze Război Mondial