Principalele măsuri adoptate de UE în vederea soluţionării crizei migraţiei

- PLAN DE ACŢIUNE UE-TURCIA: Uniunea şi Turcia au convenit în octombrie să coopereze în vederea stopării fluxurilor de migranţi. Turcia este ultimul loc în care migranţii se opresc înainte să ponească într-o traversare periculoasă a Mării Egee pentru a ajunge în Grecia, un stat membru al Uniunii. UE a acceptat să ofere Turciei ajutoare pentru refugiaţi în valoare de peste trei miliarde de euro şi a promis o consolidare a relaţiilor cu această ţară, în schimbul unui efort din partea Ankarei de a opri valul migraţiei.

- CONTROALE LA FRONTIERĂ: UE a depus eforturi să-şi păzească în mod adecvat frontierele externe, în contextul în care Grecia este copleşită de numărul mare de persoane care sosesc din Turcia. Agenţia europeană pentru protecţia frontierelor externe (Frontex) a primit resurse suplimentare şi a fost mobilizată în Grecia. Ea urmează să fie extinsă şi transformată într-o agenţie transfrontieră şi de Pază de Coastă, în baza unei propuneri analizate în prezent. UE speră că o mai bună protecţie a frontierelor sale externe va convinge statele membre ale zonei de liberă circulaţie Schengen să ridice controalele pe care le-au impus la frontiere cu scopul de a opri valul de migranţi.

- COOPERARE BALCANICĂ: Cei mai mulţi dintre migranţi traversează din Grecia în Macedonia, şi apoi în Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria, într-o încercare de a ajunge în ţări bogate din nordul Europei ca Germania şi Suedia. UE încearcă să determine ţările de pe această rută din Blacani să coopereze şi să nu adopte măsuri unilaterale. În pofida acestui lucru, restricţii impuse la frontiere de-a lungul rutei au condus la crearea unei crize umanitare în Grecia, unde sunt blocaţi mii de migranţi.

- ACŢIUNE MILITARĂ: UE a lansat o misiune navală militară împotriva reţelelor criminale de traficanţi de migranţi, în sudul Mării Mediterane. Aceasta poate intercepta ambarcaţiuni şi aresta presupuşi criminali, în apele internaţionale. NATO a lansat, de asemenea, o operaţiune de monitorizare a reţelelor de traficanţi care-i ajută pe migranţi să traverseze Marea Egee din Turcia în Grecia. Ea va interveni numai dacă o ambarcaţiune este în pericol.

- REDISTRIBUIREA MIGRANŢILOR: UE încearcă să implementeze un plan de urgenţă controversat, de redistribuire a aproximativ 160.000 de solicitanţi de azil din ţările aflate în prima linie a crizei migraţiei - Grecia şi Italia - în celelalte state membre. Însă, până în prezent, doar câteva sute de azilanţi au fost mutaţi. Unele state nu doresc să primească azilanţi - care, la rândul lor, sunt adesea reticenţi faţă de acest plan, deoarece nu au pot alege în ce ţară să meargă. Cu toate acestea, Comisia Europeană (CE) a propus să se creeze un sistem permanent de redistribuire - pe bază de cote obligatorii - care se confruntă cu opoziţia unor state membre.

- REINSTALAREA MIGRANŢILOR: Statele membre UE au fost de acord să primească 20.000 de persoane strămutate, care se află în afara UE şi care au nevoie de protecţie internaţională, de exemplu sirieni care trăiesc în tabere de refugiaţi adminsitrate de ONU. Comisia urmează să propună anul acesta un sistem de reinstalare "structurat". Unele statele UE iau în considerare o reinstalare a unor azilanţi direct din Turcia, în cadrul planului de acţiune convenit cu Ankara.

- EXPULZAREA MIGRANŢILOR: UE vrea să-i trimită înapoi pe migranţii "economici", care nu se califică să obţină protecţie internaţională. În trecut, doar aproximativ 40% dintre aceşti migranţi au fost trimişi înapoi în ţările lor de origine. Crearea unor centre de primire accelerată - mai bine cunoscute sub numele de "hotspots" - în Grecia şi Italia ar urma să ajute la identificarea rapidă a migranţilor "economici" şi la declanşarea procedurilor de extrădare. Aceste "hotspots" au, de asemenea, obiectivul să administreze redistribuirea migranţilor. Însă ele au fost create cu o anumită lentoare.

- ŢĂRI DE ORIGINE ŞI DE TRANZIT: UE încearcă să obţină ajutorul ţărilor de origine şi de tranzit ale migranţilor, în acest efort de oprire a afluxului către teritoriul european, în special a celor din Africa. Uniunea a lansat în noiembrie un fond în valoare de 1,9 miliarde de euro într-un efort împotriva migraţiei de pe acest continent, însă nu a reuşit să atragă de partea sa ţările de origine, care au acuzat Europa că se concentrează prea mult asupra trimiterii africanilor înapoi acasă.

- REFORMĂ UE: Comisia urmează să lanseze luna aceasta un efort de reformare a sistemului de la Dublin, care prevede ca solicitanţii de azil să fie înregistraţi în primul stat membru UE pe teritoriul căruia intră. Acest sistem a cedat în timpul crizei migraţiei. Comisia lucrează, de asemenea, la redactarea unor propuneri care să uşureze intrarea migranţilor calificaţi în UE.

Citeşte şi: Turcia cere încă trei miliarde de euro pentru a-i ajuta pe europeni în criza refugiaţilor

Citeşte şi: Turcia a prezentat la Bruxelles o nouă propunere privind soluţionarea crizei migraţiei

Citeşte şi: Premierul Olandei: UE vrea să trimită înapoi în Turcia "TOŢI REFUGIAŢII care nu sunt sirieni"