Principalii candidaţi la succesiunea lui Silvio Berlusconi

Patru sunt principalii candidaţi citaţi ca posibili succesori ai lui Silvio Berlusconi, a cărui demisie este prevăzută până la sfârşitul lui noiembrie, care îi prezintă pe fiecare în parte.

Urmărește
440 afișări
Imaginea articolului Principalii candidaţi la succesiunea lui Silvio Berlusconi

Silvio Berlusconi (Imagine: Mediafax foto/AFP)

Preşedintele Republicii, Giorgio Napolitano, cel care va desemna viitorul premier, pare să privilegieze formarea unui Guvern de uniune naţională condus de Mario Monti sau Giuliano Amato. El ar putea, de asemenea, să extindă coaliţia de centru-dreapta aflată la putere către formaţiunile de centru, cu Gianni Letta la conducerea Guvernului.

În lipsa unei majorităţi, Napolitano poate să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri. Acesta este scenariul preferat de Berlusconi, care doreşte să-l propulseze pe protejatul său, Angelino Alfano.

MARIO MONTI

Monti, în vârstă de 68 de ani, şi-a construit o reputaţie de om competent şi independent în cei zece ani (1994-2004) în care a fost comisar european, după ce a devenit cunoscut în perioada cât a condus prestigioasa Universitate Bocconi din Milano.

A studiat în Statele Unite, la Universitatea Yale, pe care a absolvit-o în 1965.

În 1994, el este propus de primul Guvern al lui Berlusconi într-un post de comisar european. Jacques Santer, preşedintele Comisiei din perioada respectivă, îi încredinţează postul de comisar pentru Piaţa Internă.

În 1999, Guvernul de stânga al lui Massimo D'Alema îl confirmă la Comisie, unde primeşte de la preşedintele acesteia, compatriotul său Romano Prodi, mult râvnitul post de comisar pentru Concurenţă, lucru care confirmă imaginea sa de neimplicare politică.

În acest post, îşi creează imaginea de comisar dur, "impermeabil la presiuni". Dar cel de al doilea Guvern al lui Berlusconi nu îl nominalizează pentru un al treilea mandat.

Editorialist la Corriere della Sera, un cotidian de referinţă în Itaia, el este autorul unor lucrări despre economie monetară şi finanţe.

GIULIANO AMATO

Amato, şef al Guvernului italian în două rânduri, între 1992 şi 1993 şi din 2000 până în 2001, în vârstă de 73 de ani, a fost supranumit "Dottor Sottile" ("Doctor Subtil") de către presa italiană, din cauza abilităţii sale de a crea consensul şi competenţei sale în politică.

A studiat la Universitatea din Pisa (Toscana, centru) şi este titularul unui master la Universitatea Columbia din New York. Specialist în drept constituţional, el s-a lansat în politică în anii '80.

A fost un aliat-cheie al lui Bettino Craxi, fost premier socialist, foare apropiat de Berlusconi.

În perioada 1994-1997 a fost preşedintele Autorităţii pentru Concurenţă şi Piaţă. Amato a deţinut, de asemenea, funcţia de vicepreşedinte al Convenţiei Europene, din 2002 până în iunie 2003.

Deşi este membru al Paritdului Democrat (stânga), principalul partid de opoziţie, este respectat de ambele facţiuni şi a condus, de curând, Comitetul de organizare a manifestaţiilor de marcare a 150 de ani de la Unirea Italiei.

GIANNI LETTA

Letta, secretar de stat la Biroul premierului, este "emineţa gri" a lui Berlusconi, singurul pe care-l tratează ca de la egal la egal şi căruia "Il Cavaliere" i-a încredinţat misiunile cele mai delicate.

Cei doi, care au practic aceeaşi vârstă, Berlusconi 75 de ani, iar Letta 76 de ani, se cunosc de aproape un sfert de secol, de când Letta, la vremea respectivă director al cotidianlui Il Tempo, s-a alăturat holdingului Fininvest al lui Berlusconi, proprietarul grupului de televiziuni Mediaset.

În afară de legăturile politice şi cu medile de afaceri, Letta fiind consilier al băncii americane Goldman Sachs din iunie 2007, "ambasadorul plenipotenţiar" al lui Berlusconi se bucură de trecere şi la Vatican, unde Benedict al XVI-lea l-a numit, în 2008, Cavaler al Papei.

Înainte de nominalizarea sa, în 2008, el a deţinut funcţia de secretar al premierului în precedentele două Guverne Berlusconi, cel din 1994 şi cel din perioada 2001-2006, fiind însărcinat cu serviciile secrete.

Avansat de Berlusconi, acest politician discret şi cu o alură întodeauna impecabilă a candidat la funcţia de preşedinte al Italiei în mai 2006, dar a fost înfrânt de fostul comunist Giorgio Napolitano.

ANGELINO ALFANO

Un apropiat al lui Berlusconi, acest jurist, în vârstă de 41 de ani, a făcut carieră rapid, ca ministru al Justiţiei, iar ulterior ca lider al Partidului Poporul Libertăţii (PdL), fondat de "Il Cavaliere".

Alfano este cunoscut pentru elaborarea unei legi vizând protejarea mentorului său de orice urmărire judiciară, dar care a fost respinsă de Curtea Constituţională.

"El va fi candidatul nostru la postul de premier, este foarte bun", a apreciat Il Cavaliere, într-un interviu publicat miercuri.

Când a preluat conducerea PdL, Alfano s-a declarat favorabil oricărei deschideri spre centru a actualei coaliţii între partidul pe care-l conduce şi aliatul său, Liga Nordului. El l-a apărat pe Berlusconi, deşi a cerut excluderea altor politicieni care au probleme cu justiţia.

Numeroşi experţi sunt sceptici în legătură cu şansele acestui tânăr politician de a prelua conducerea Guvernului. "Este o cantitate neglijabilă", a declarat James Walston, profesor de Relaţii Internaţionale la American University din Roma.

(Sus, de la stânga spre dreapta: Angelino Alfano şi Giulio Amato. Jos, de la stânga la dreapta: Mario Monti şi Gianni Letta)

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici