Problema ucraineană are legătură cu criza din Taiwan. Ce au în comun

În timp ce premierul Ungariei Viktor Orban împrăştie în Europa mesajul belicos al Moscovei, o ţară şi mai mică, Lituania, înfruntă China, fiind pedepsită pentru acest lucru cu o blocadă comercială. Motivul este Taiwan, o insulă care-şi apără independenţa, dar pe care China o consideră teritoriu chinez aşa cum Rusia a considerat că peninsula Crimeea îi aparţine ei şi nu Ucrainei, scrie ZF.

Aceste poziţionări şi situaţii nu au apărut întâmplător tocmai acum. Unii analişti spun că în noua alianţă a autocraţiei Rusia-China, Beijingul este atent la cum reacţionează SUA la provocărilor ruseşti din Ucraina pentru a-şi ajusta în funcţie de aceasta strategia privind Taiwanul. SUA sunt principalul concurent al chinezilor pentru dominaţia politică, militară şi economică în regiunea Pacific. Anexându-şi Taiwanul, China poate demonstra lumii că nimic nu-i poate opri expansiunea.

Lituania, cu doar 2,5 milioane de locuitori, a devenit recent un nume cunoscut pe scena inter­naţională, un David baltic care se luptă cu Goliatul chinez. Însă în interiorul ţării, nu toate for­maţiunile politice luptă pe frontul antichinez.

Aceeaşi situaţie se repetă şi la alţi aliaţi euro­peni ai Taiwanului. Spre exemplu, pri­marul Pragăi Zdenek Hrib spune că este cu totul dedicat Taiwanului, Tibetului şi protejării drep­turilor omului în China, în opoziţie cu preşedintele ţării Miloš Zeman, care este profund pro-Putin şi pro-Beijing. Dar Cehia a sprijinit şi a finanţat mult timp democraţia în alte părţi ale lumii.

Relaţii de apropiere faţă de Taiwan încearcă şi Slovenia, iar Taiwanul a promis că noii săi prieteni vor fi recompensaţi. Europenii speră la investiţii. Taiwanul este unul dintre cele mai importante centre de producţie de microcipuri, o marfă esenţială pentru revoluţia verde din Europa şi pentru cea tehnologică în general.

Pentru China, Taiwanul nu este un stat in­de­pendent. Preşedintele actual al insulei vrea să obţină independenţă oficială şi a căutat să-şi apropie ţara de SUA. Washingtonul, în tim­pul administraţiei lui Donald Trump, deşi nu avea legături formale cu Taiwanul, dar cău­tând să contreze expansiunea chineză, a pro­mis că va furniza Davidului din Marea Chinei arme defensive şi a avertizat că orice atac chinez că provoca „îngrijorări grave“, aminteşte BBC.

Între timp, SUA şi-au întărit asi­gurările de securitate, au aprofundat rela­ţiile diplo­matice cu Taiwanul, iar China a in­ten­sificat manevrele militare în vecinătatea insulei şi presiunile financiare şi comerciale. Aşa cum face Rusia cu Ucraina.

Preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, şi-a des­cris insula ca fiind linia frontului într-o bătă­lie ideologică globală şi a scris în revista Foreign Affairs că dacă „Taiwanul cade, con­se­cinţele vor fi catastrofale pentru pacea re­gio­nală şi pentru sistemul de alianţe democratice“.

Situaţia conflictuală a atras atenţia Occidentului. Lituania, aflată în prima linie de apă­rare estică a NATO, fiind vecină cu Belarus, unde Rusia are soldaţi, tancuri şi avioa­ne, şi-a întărit şi ea relaţiile diplomatice ofi­ciale cu Taiwanul, ceva ce China nu poate tolera.

Preşedintele senatului din Cehia, unde pe atunci politica internă era ceva de coşmar, a condus la un moment dat o delegaţie de 89 de politicieni de top şi oameni de afaceri în Taiwan, ceea ce reprezintă, de asemenea, o sfidare la adresa Chinei. Şi Parlamentul European a decis aprofundarea relaţiilor economice şi diplomatice cu insula ameninţată de Beijing. Lituania a mers mai departe retrăgându-se din grupul „17 plus 1“, un forum de cooperare între China şi 17 state central şi est-europene, şi i-a încurajat şi pe alţii să facă la fel, scrie CNN.

De asemenea, Lituania a devenit prima ţară europeană care a permis Taiwanului să-şi deschidă o ambasadă pe teritoriul ei sub numele de „Taiwan“. Acum, micul stat baltic este supus unei blocade comerciale de către Beijing: liniile feroviare directe China-Lituania au fost suspendate, Vilnius a fost scos temporar din sistemul de vămuire chinez, Beijingul a închis liniile de credit pentru companiile lituaniene şi a blocat importurile pentru comenzile existente de la clienţi chinezi. Iar companiile străine cu producţie acolo, inclusiv cele germane, fac presiuni asupra guvernului de la Vilnius să facă el un pas înapoi. Unele companii au început deja să-şi scoată liniile de producţie din Lituania, China fiind cel mai mare importator al lumii.

Însă, economic, Lituania are mai puţine de pierdut decât alte state europene din altercaţia cu China. Exporturile sale către gigantul asiatic au reprezentat doar 1% din total în 2020. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Germania, spre exemplu. China este principalul partener comercial al său. Taiwanul îşi recompenseaza prietenii. O companie taiwaneză a cumpărat 20.000 de sticle de rom lituanian pe care China nu le-a mai primit. De asemenea, guvernul de la Taipei a anunţat investiţii de 200 de milioane de dolari în Lituania.

În Cehia, Taiwanul vrea să deschidă un centru de studii (aşa cum Ungaria a vrut să lase China să-şi construiască la Budapesta un campus universitar, dar cu legături cu o universitate a Partidului Comunist). Cehii şi-au deschis în schimb un think-tank la Taipei. În plus, guvernul ceh şi-a arătat sprijinul pentru legăturile dintre Lituania şi Taiwan. Iar în toamna anului trecut, Cehia a fost vizitată de o delegaţie de lideri de business taiwanezi imensă.