Proces fără precedent în Germania, împotriva neonaziştilor. Cotroversele procesului care începe luni

De mai multe săptămâni, atribuirea locurilor rezervate jurnaliştilor provoacă o aprigă controversă într-un proces marcat deja de o avalanşă de scandaluri în jurul anchetei, într-un moment în care deschiderea procesului, prevăzută pentru 17 aprilie, a fost amânată pentru data de 6 mai.

Tribunalul din Munchen nu rezervase iniţial locuri pentru mass-media turcă, în contextul în care nouă dintre victime erau turci sau de origine turcă, fapt care a provocat o criză diplomatică între Berlin şi Ankara.

Somat să modifice lista de către Curtea Constituţională, tribunalul a decis în cele din urmă, in extremis, să amâne procesul şi să atribuie prin tragere la sorţi 50 de locuri rezervate mass-media. Cu toate acestea, controversa nu a încetat, deoarece au obţinut locuri o publicaţie pentru femei şi unele radiouri muzicale, însă nu şi unele publicaţii germane de prestigiu sau agenţii de presă internaţionale.

Din cauza amplorii sale, procesul rămâne fără precedent, de la procesul bandei de la Baader, organizat în urmă cu 36 de ani. La sfârşitul lunii aprilie, Germania s-a scuzat oficial la ONU pentru erorile comise în timpul anchetei, recunoscând că aceste crime cu tentă rasistă "au fost, fără nici cel mai mic dubiu, unele dintre cele mai grave atentate asupra drepturilor omului din ultimele decenii, în Germania".

Principala acuzată, Beate Zschäpe, în vârstă de 38 de ani, care se aşteaptă la o importantă pedeapsă cu închisoarea, ar trebui să răspundă presupusei participări la nouă crime cu tentă xenofobă, plus cea a unui poliţist, în 2007. Ea este suspectată de implicarea în alte două atentate împotriva comunităţilor de străini, precum şi 15 spargeri de bănci, potrivit rechizitoriului. Unul dinte avocaţii săi a făcut cunoscut faptul că ea nu doreşte să se exprime cu privire la faptele de care este acuzată, şi că refuză să vorbească de un an şi jumătate.

Cei doi acoliţi ai săi, Uwe Böhnhardt (34 ani) şi Uwe Mundlos (38 ani), acuzaţi de crimă, au decedat la 4 noiembrie 2011. Toţi trei formau celula neonazistă Organizaţia Secretă Naţional-Socialistă.

Patru persoane, suspectate că le-ar fi furnizat acestora ajutor logistic, se află în banca acuzaţilor.

Cel puţin 77 de persoane sunt considerate parte civilă în proces, asistate de aproximativ 50 de avocaţi. Şase sute de martori vor fi chemaţi să depună mărturie. Procesul ar putea dura până la doi ani şi jumătate.

Curtea ar trebui să răspundă celor două întrebări care bântuie Germania, de la dezvăluirea cazului, şi anume cum au putut cei trei neonazişti, aflaţi în vizorul serviciilor de informaţii interne, începând de la sfârşitul anilor '90, să stea atât de mult timp fără să ridice semne de întrebare sau cum a putut o serie de crime în rândul unor mici comercianţi străini să rămână neexplicate timp de aproape un deceniu?

"În toţi aceşti ani nimeni nu a părut să se ridice împotriva acestor crime", a rezumat săptămânalul Der Spiegel.

Opt cetăţeni turci sau de origine turcă precum şi un grec au fost omorâţi între 9 septembrie 2000 şi 6 aprilie 2006. Decesele au fost comise în Internet Cafe-uri, în aprozare, în magazine de kebab, pe tot teritoriul ţării, întotdeauna cu aceeaşi armă. Niciodată poliţia nu a explorat ipoteza xenofobă.

Familiile victimelor au fost suspectate şi supuse presiunilor şi ameninţărilor. "Timp de 11 ani nu am avut dreptul să fim victime", mărturiseşte Semiya Simsek, al cărei tată a fost ucis în faţa magazinului său de flori, o crimă imputată mamei sale.

În timpul unei ceremonii de omagiere postumă a victimelor, organizată în urmă cu un an, Angela Merkel a cerut iertare familiilor acuzate pe nedrept. "Aceste crime sunt o ruşine pentru ţara noastră", a declarat ea. La tribună, Ismail Yozgat a amintit cum fiul său de 21 de ani a decedat în braţele sale după ce a fost împuşcat în cap, iar motivarea ucigaşilor săi a fost ura pentru străini.

Scandalul a fost în cele din urmă elucidat în noiembrie 2011, din întâmplare. Poliţia a descoperit într-o rulotă cadavrele lui Böhnhardt şi Mundlos, care au preferat să moară decât să se întoarcă după un jaf eşuat.

La câteva ore după aceasta, Beate Zschäpe le-a incendiat apartamentul, întorcându-se patru zile mai târziu. Între timp poliţia a făcut legătura între cele două cazuri, şi a vizionat un DVD în care cele trei persoane revendicau crimele.

Germania a descoperit mai apoi erorile anchetei în timp ce agenţia de informaţii interne este acuzată de neglijenţă în identificarea elementelor rasiste. O comisie de anchetă parlamentară a fost formată cu această ocazie.