Proteste în toată Franţa legate de reforma pensiilor

După trei zile de greve la nivel naţional la începutul anului, sindicatele speră să egaleze participarea masivă de la 19 ianuarie, când peste un milion de persoane au mărşăluit protestând faţă de aceste planuri.

"Dacă nu sunt capabili să asculte ceea ce se întâmplă pe străzi şi nu sunt capabili să realizeze ce se întâmplă cu oamenii, ei bine, nu ar trebui să fie surprinşi că la un moment dat totul va exploda", a declarat pentru Reuters Delphine Maisonneuve, o asistentă medicală în vârstă de 43 de ani, în timp ce se dădea startul unui protest la Paris.

Francezii petrec cel mai mare număr de ani la pensie dintre ţările OCDE - un beneficiu la care, arată sondajele de opinie, o majoritate substanţială a oamenilor sunt reticenţi să renunţe.

Preşedintele Emmanuel Macron spune că reforma este "vitală" pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii.

Primele estimări au arătat că numărul de participanţi a crescut la Paris cu aproximativ 20% faţă de protestul de marţi, potrivit ziarului Le Figaro.

Într-o declaraţie comună, înainte de marşurile de sâmbătă, toate sindicatele principale au cerut guvernului să retragă proiectul de lege.

Acestea au avertizat că vor încerca să blocheze Franţa începând cu data de 7 martie, dacă cererile lor nu vor fi îndeplinite. O grevă este deja programată pentru 16 februarie.

Protestele sunt primele care au loc într-un weekend, când muncitorii nu trebuie să facă grevă sau să îşi ia liber.

Ele vin după prima săptămână de dezbateri în parlament pe tema legislaţiei privind pensiile.

Opoziţia a sugerat mii de amendamente pentru a complica dezbaterea şi, în cele din urmă, pentru a încerca să forţeze guvernul să adopte proiectul de lege fără un vot parlamentar şi prin decret, o mişcare care ar putea afecta profund restul mandatului lui Macron.

El a fost reales în aprilie 2022 pentru cinci ani.

Creşterea vârstei de pensionare cu doi ani şi prelungirea perioadei de plată ar aduce un plus de 17,7 miliarde de euro (19,18 miliarde de dolari) în contribuţiile anuale la pensii, permiţând sistemului să se echilibreze până în 2027, potrivit estimărilor Ministerului Muncii.

Sindicatele spun că există şi alte modalităţi de a face acest lucru, cum ar fi impozitarea celor super-bogaţi sau solicitarea angajatorilor sau a pensionarilor înstăriţi să contribuie mai mult.