"VINEREA FURIEI" în Egipt: Cel puţin patru manifestanţi şi un poliţist au fost ucişi

La Ismailia, pe Canalul Suez, cel puţin patru manifestanţi au fost ucişi de către forţele de ordine cărora Guvernul instaurat de armată le-a dat dreptul să deschidă focul, joi, împotriva oricărui manifestant care se arată violent, un gest fără precedent în memoria egipteană.

La Cairo, un poliţist a fost ucis într-o ambuscadă în timp ce armata a închidea accesul, practic, în majoritatea cartierelor aproape deşerte din Cairo, o măsură de prevenţie faţă de o "vinere a furiei" în care susţinătorii preşedintelui islamist Mohamed Morsi vor să denunţe "masacrarea" a peste 300 dintre ei, miercuri.

La Tanta (nord), poliţia a tras cu alice şi a aruncat cu grenade lacrimogene împotriva unor manifestanţi islamişti, potrivit unor oficiali din domeniul securităţii.

La sfârşitul rugăciunii de la prânz, cortegii de oameni au plecat de la numeroase moschei din ţară, mai ales în Cairo, unde o mulţime se îndrepta către Piaţa Ramses, în centrul capitalei Egiptului.

Fraţii Musulmani, confreria lui Morsi, şi-au îndemnat susţinătorii să defileze "paşnic", în număr de "milioane", după ce vor ieşi din moschei, vineri, şi să se îndrepte către Piaţa Ramses, în centrul capitalei.

În timp ce mai multe ţări au condamnat aceste violenţe sângeroase, cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate al ONU au îndemnat joi seara părţile implicate în conflict să dea dovadă de "maximă reţinere".

Statele Unite au anulat manevrele militare comune şi le-au recomandat cetăţenilor americani să părăsească Egiptul, evitând să întrerupă acordarea ajutorului anual (în valoare de 1,5 miliarde de dolari), folosit în mare parte de către armata egipteană. Totuşi, Washingtonul îşi rezervă dreptul de a lua "măsuri suplimentare", a avertizat preşedintele american Barack Obama.

Obama a "condamnat cu forţă măsurile luate de către Guvernul interimar egiptean", precum reinstaurarea stării de urgenţă. Preşedinţia egipteană a reacţionat imediat, denunţând "declaraţiile ca neîntemeiate" care riscă "să încurajeze grupările armate violente".

Departe de iniţierea unui proces de reconciliere, puterea egipteană, instuită de către armată, a anunţat că a autorizat poliţia să tragă cu muniţie de război asupra celor care vor ataca clădiri guvernamentale sau forţe de ordine, fapt ce creşte riscul apariţiei unor noi confruntări violente.

Ministerul egiptean de Interne a făcut acest anunţ după atacul asupra sediului din provincia Giza, situată la marginea oraşului Cairo, şi uciderea a nouă poliţişti şi militari, atribuită "islamiştilor", în particular celor din regiunea instabilă a Peninsulei Sinai.

Anterior, Guvernul a salutat "foarte marea reţinere" de care a dat dovadă poliţia după dispersarea de miercuri a celor două tabere stabilite la Cairo de către susţinătorii lui Morsi, destituit şi arestat de către armată, la 3 iulie, şi după violenţele care s-au răspândit pe întreg teritoriul ţării.

Potrivit ultimului bilanţ al Ministerului Sănătăţii, miercuri au murit 578 de persoane, inclusiv 535 de civili, această zi fiind cea mai sângeroasă după revolta împotriva fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, în februarie 2011.

Citeşte şi: VIOLENŢELE DIN EGIPT: Guvernul anunţă 578 de morţi în violenţele de miercuri. Poliţia primeşte autorizaţia de a deschide focul asupra manifestanţilor violenţi

Ministerul a precizat că 228 de persoane au murit doar în piaţa Rabaa al-Adawiya, principalul punct de reuniune ocupat de peste o lună de mii de susţinători ai lui Morsi. Alte 90 de persoane au murit în dispersarea celeilalte manifestanţii pro-Morsi de la Cairo. Potrivit autorităţilor, au fost ucişi 43 de poliţişti.

În urma violenţelor, a fost decretată stare de urgenţă timp de o lună şi au fost instituite restricţii de circulaţie în jumătate din ţară în intervalul orar 19.00-06.00 (20.00-07.00 ora României). Ridicarea stării de urgenţă a fost una dintre realizările revoltei din 2011.

Citeşte şi: STARE DE URGENŢĂ în Egipt, timp de o lună

Accentuând divergenţele din ţară, Tamarrod, mişcarea principală care stă la originea manifestaţiilor violente care au dus la destituirea lui Morsi, i-a îndemnat pe egipteni să formeze "comitete popular" pentru a apăra ţara împotriva aşa-numitului "terorism" al Fraţilor musulmani, confreria din care provine Morsi.

Fraţii Musulmani au anunţat 2.200 de morţi şi peste 10.000 de răniţi.

Mai multe figuri importante din Egipt s-au desolidarizat de intervenţia forţelor de ordine, în special vicepreşedintele Mohamed ElBaradei, laureat al premiului Nobel pentru Pace, care a demisionat, şi marele imam al Moscheii Al-Azhar, cea mai înaltă autoritate a islamului sunit.

Evitarea unui "război civil"

Comunitatea internaţională, care a încercat o mediere pentru evitarea acestei situaţii dramatice în Egipt, a condamnat violenţele.

Consiliul de Securitate al ONU, ale cărui consultări au avut loc la solicitarea Franţei, Marii Britanii şi Australiei, a îndemnat "toate părţile din Egipt să dea dovadă de reţinere maximă".

Oferind declaraţii în faţa presei privind aceste consultări, ambasadoarea argentiniană Maria Cristina Perceval a adăugat că cele 15 state şi-au "exprimat regretul pentru pierderile umane", îndemnând la încetarea violenţelor şi la progrese privind "reconcilierea naţională".

Navi Pillay, Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, a cerut o anchetă asupra modului în care au acţionat forţele de ordine din Egipt.

Preşedintele francez Francois Hollande a îndemnat să se facă totul pentru "evitarea unui război civil" în Egipt. Parisul şi Berlinul i-au convocat pe ambasadorii egipteni, iar premierul turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut Consiliului de Securitate să se reunească pentru a discuta despre acest "masacru".

Turcia şi-a rechemat pentru consultări ambasadorul din Egipt.

Papa Francisc i-a îndemnat pe credincioşi să se roage "pentru reconcilierea" din Egipt, unde miercuri au fost atacate mai multe biserici. China s-a declarat "foarte îngrijorată", iar Moscova le-a recomandat cetăţenilor săi să evite vizitele în Egipt.

Citeşte şi: Papa s-a rugat pentru victimele violenţelor, dar şi pentru pace şi dialog în Egipt

Autorităţile interimare egiptene, ameninţând cu folosirea forţei, i-au îndemnat în repetate randuri pe susţinătorii lui Morsi să se disperseze, dar aceştia au refuzat, afirmând că vor să manifesteze până la restabilirea lui Morsi în funcţiile sale.

Înainte de dispersarea sângeroasă a manifestanţilor, peste 300 de persoane au murit începând de la sfârşitul lui iunie, în confruntări dintre susţinătorii şi opozanţii lui Morsi şi atacuri împotriva forţelor de ordine în Sinai.

Noul om puternic al ţării şi şeful armatei egiptene, Abdel Fattah al-Sisi, a invocat milioane de manifestanţi pentru destituirea, la 3 iulie, a lui Morsi, acuzat de acapararea tuturor puterilor în stat şi de de ruinarea economiei, care era deja afectată.

Susţinătorii lui Morsi denunţă o lovitură de stat împotriva primului preşedinte egiptean, ales în mod democratic, şi refuză să participe la procesul de tranziţie.