Rata sinuciderilor în SUA a crescut. Care este cea mai afectată generaţie

Numărul sinuciderilor în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 35 şi 64 de ani, care corespunde în mare parte generaţiei Baby-boom, a crescut cu 28% în ultimul deceniu, depăşind în 2010 numărul deceselor rezultate din accidente rutiere (38.364 de morţi, în comparaţie cu 33.687), potrivit statisticilor Centrului federal de control şi prevenire a bolilor (CDC).

Rata anuală a sinuciderilor în această categorie de vârstă a trecut de la 13,7 cazuri la fiecare 100.000 de persoane în 1999 la 17,6 la 100.000 în 2010, cu valori ridicate îndeosebi în rândul albilor ne-hispanici (+40%) şi amerindienilor, sau populaţiei locale din Alaska (+65%).

Pe categorii de vârstă, cea mai mare creştere a ratei sinuciderilor a fost constatată pe segmentul 50-54 de ani (+48%), şi 55-59 de ani (+49%).

Numărul sinuciderilor a crescut mai ales pentru femeile cu vârste cuprinse între 35 şi 64 de ani, pe perioada ultimilor zece ani (+32%), decât pentru bărbaţi (+27%).

Statisticile mai arată o foarte mare creştere a sinuciderilor prin spânzurare (+81%), prin otrăvire (+24%) şi prin arme de foc (+14%), arată CDC.

Rata sinuciderilor în rândul tinerilor (10-34 de ani) şi persoanelor în vârstă (peste 65 de ani), rămâne aproape neschimbată în această perioadă.

Majoritatea cercetărilor şi eforturilor de prevenire s-au concentrat, din punct de vedere istoric, asupra tinerilor şi a persoanelor în vârstă, dar acest raport arată că persoanele cu vârste medii ar trebui să primească cea mai multă atenţie, subliniază autorii.

Semn al disperării sociale

"Suicidul este o tragedie foarte frecventă (...) iar cifrele pun în lumină nevoia de a face cercetări pentru a identifica mai bine factorii de risc, pentru a elabora programe de prevenţie", subliniază directorul CDC, Dr. Rom Frieden.

"Raportul arată cât de important este pentru strategiile de prevenire a suicidului pentru segmentul de vârstă 35-64 de ani să se concentreze asupra situaţiilor stresante cu care se pot confrunta americanii din această categorie de vârstă", adaugă Dr. Linda Degutis, oficial din cadrul Centrului Naţional de prevenire a rănilor.

În urma crizei împrumuturilor imobiliare, Statele Unite au intrat în recesiune la sfârşitul anului 2007, până la mijlocul anului 2009, traversând cea mai grea situaţie economică de la marea recesiune din anii '30.

Pentru Dr. Laura Gold, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină a Universităţii Georgetown, această puternică creştere în rândul persoanelor de vârste medii este un semn al disperării sociale.

"Agravarea situaţiei economice a afectat acest segment de vârstă, pentru că este tot mai greu să găseşti un loc de muncă", explică ea pentru AFP.

"În plus, după prăbuşirea Wall Street din 2007, aceştia au văzut cum dispare o bună parte din pensia lor, în timp ce mulţi oameni şi-au pierdut locuinţele", a continuat ea.

"Pierderea locului de muncă reprezintă şi pierderea asigurării medicale, care, pentru majoritatea cetăţenilor americani este oferită de angajator, subliniază Dr. Gold.

"Drept urmare, explică ea, persoanele reduc tratamentul psihiatric într-un moment în care disperarea socială creşte numărul depresiilor".

"Dacă aveţi pe cineva care este foarte deprimat, şi-a pierdut locul de muncă, pensia sau casa şi care nu vede un viitor şi nu poate beneficia de îngrijiri, situaţia sa este fără de speranţă", a continuat psihiatrul.