Premierul israelian Benjamin Netanyahu se confruntă cu critici dure după ce a menționat amânarea nunții fiului său ca pe un „cost personal” al conflictului în curs cu Iranul – declarații pe care mulți israelieni le-au considerat nepotrivite și egoiste.
Vorbind în fața spitalului Soroka din Be’er Sheva, care fusese lovit cu o zi înainte de o rachetă iraniană, Netanyahu a invocat spiritul Marii Britanii din timpul Blitz-ului, comparând criza actuală a Israelului cu bombardamentele din Al Doilea Război Mondial. „Îmi amintește de poporul britanic în timpul Blitz-ului. Noi trecem printr-un Blitz”, a spus el, conform NDTV.
Premierul a menționat reprogramarea nunții fiului său Avner – pentru a doua oară din cauza problemelor de securitate – ca exemplu al sacrificiilor făcute de familia sa. A subliniat că amânarea i-a afectat profund și pe logodnica lui Avner și pe soția sa, Sara Netanyahu.
„Sunt oameni care au fost uciși, familii care și-au jelit persoanele dragi, apreciez cu adevărat asta”, a spus Netanyahu. „Fiecare dintre noi suportă un cost personal, iar familia mea nu a fost scutită”.
Casa Albă a declarat joi că Iranul ar putea produce o armă nucleară în doar „câteva săptămâni”, în timp ce președintele Donald Trump analizează dacă să ia măsuri militare împotriva republicii islamice.
„Iranul are tot ce îi trebuie pentru a realiza o armă nucleară. Tot ce le mai trebuie este o decizie din partea liderului suprem pentru a face asta, și ar dura câteva săptămâni să completeze producția acelei arme”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, în fața reporterilor, conform AFP.
Casa Albă a susținut o conferință de presă joi, iar secretarul de presă Karoline Leavitt a vorbit despre mai multe subiecte, înainte de a aborda conflictul în desfășurare dintre Israel și Iran.
Ea a citit o declarație a președintelui Donald Trump.
„Pe baza faptului că există o șansă substanțială de negocieri care ar putea sau nu să aibă loc cu Iranul în viitorul apropiat, voi lua decizia de a merge sau nu în următoarele două săptămâni”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că în Iran „nimeni nu este imun” când a fost întrebat dacă Israelul îl va viza pe liderul suprem iranian Ayatollah Ali Khamenei, în a șaptea zi de război între cele două țări inamice.
Declarația lui Netanyahu vine în contextul escaladării conflictului dintre Israel și Iran, care a intrat în a șaptea zi consecutivă de confruntări militare, notează AFP.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut apel la moderație în campania Israelului împotriva Iranului în timpul unei convorbiri telefonice cu Benjamin Netanyahu.
Merz și-a exprimat sprijinul țării sale pentru atacurile militare ale Israelului asupra infrastructurii nucleare a Iranului, a declarat pentru Reuters o sursă din cadrul guvernului german.
Sursa a precizat însă că acesta a subliniat și importanța căutării unor soluții diplomatice la conflict.
„Oamenii mă întreabă dacă ne propunem căderea regimului”, a declarat Netanyahu reporterilor aflați la spital.
„Acesta ar putea fi rezultatul, dar depinde de poporul iranian să se ridice pentru libertatea sa.”
„Libertatea nu este niciodată ieftină, nu este niciodată gratuită. Libertatea necesită ca poporul asuprit să se ridice și depinde de el, dar noi putem crea condițiile care să-l ajute să o facă.”
Mesajul lui Netanyahu are un ton similar cu cel al ministrului de externe al Israelului, care a declarat reporterilor că o schimbare de regim în Iran „poate fi un rezultat” al atacurilor sale, dar nu este scopul.
SUA și Israelul vor evita responsabilitatea pentru consecințele atacurilor asupra Iranului, spune Emile Hokayem, cercetător principal pentru securitatea Orientului Mijlociu la think tank-ul Institutul Internațional pentru Studii Strategice. El a afirmat că conflictul va fi un „șoc major” pentru echilibrul de putere din regiune.
„Există, de asemenea, o așteptare mai largă că este vorba despre o schimbare de regim. Există o înțelegere mai largă că SUA și Israelul nu vor asuma responsabilitatea pentru această problemă și că aceasta va fi împinsă către alți actori, care vor trebui să gestioneze, în esență, consecințele.”
Vorbind în cadrul unei mese rotunde despre război, el a subliniat diferențele dintre acest conflict și războiul din Irak din 2003.
Donald Trump a respins articolele publicate de Wall Street Journal potrivit cărora el ar fi aprobat planurile de atac asupra Iranului, dar că ar fi amânat pentru moment ordinul final.
Trump le-a spus consilierilor săi că așteaptă să vadă dacă Teheranul va renunța mai întâi la programul său nuclear, a raportat WSJ, citând persoane familiarizate cu deliberările. Însă președintele a postat între timp o scurtă respingere a informațiilor pe platforma sa de socializare, Truth Social.
„Wall Street Journal nu are nicio idee despre ceea ce gândesc eu în legătură cu Iranul”, a scris el.
Armata israeliană tocmai a anunțat că au fost activate alerte în mai multe părți ale țării, avertizând asupra unui val de rachete lansate din Iran.
„În acest moment, Forțele Aeriene lucrează pentru a intercepta și ataca oriunde este necesar pentru a elimina amenințarea”, a declarat IDF într-o scurtă declarație pe rețelele de socializare.
Am relatat astăzi despre atacul asupra spitalului Soroka din Beer Sheba, care a avut loc în timpul unui atac iranian în timpul nopții.
În timp ce Israelul a acuzat Iranul de un atac direct, Teheranul a afirmat că a lovit un centru de comandă militară din apropiere, iar „unda de șoc” a provocat „daune superficiale” spitalului.
Directorul general al spitalului, Shlomi Kodesh, a declarat reporterilor la fața locului că mai multe secții au fost distruse și 40 de persoane au fost rănite, în majoritate personal și pacienți.
Ministrul de externe al Iranului a declarat pe rețelele de socializare că există pagube la o „mică secțiune” a facilității „în mare parte evacuate”, care, potrivit lui, este utilizată în principal pentru tratarea soldaților israelieni.
Schimbarea regimului în Iran „poate fi rezultatul” atacurilor sale, dar nu este obiectivul, potrivit ministrului de externe al Israelului.
Gideon Saar a declarat reporterilor că „cel puțin până acum” acesta nu este unul dintre obiectivele cabinetului de securitate.
„Obiectivele sunt legate de programul nuclear, de programul de rachete balistice, de programul de eliminare”, a spus el.
Israelul a distrus majoritatea lansatoarelor de rachete ale Teheranului, a declarat un oficial militar.
Potrivit oficialului, Israelul estimează că a lovit două treimi din lansatoarele Iranului.
Dar s-a spus că Iranul mai are încă peste 100 de lansatoare de rachete.
La începutul acestei după-amieze, forțele aeriene israeliene au declarat că au efectuat atacuri asupra „infrastructurii și lansatoarelor de rachete sol-sol” din vestul Iranului.
Lituania va evacua membrii familiilor personalului ambasadei din Tel Aviv după ce o rachetă a lovit la 200 de metri de clădirea acesteia. Aceasta urmează măsurilor luate de alte ambasade din orașul central israelian, care a devenit un punct focal al atacurilor iraniene.
Personalul neesențial va fi, de asemenea, evacuat după ce racheta a lovit cartierul Ramat Gan, a declarat ministerul de externe al Lituaniei. Zona a suferit pagube importante în urma atacurilor din timpul nopții.
Benjamin Netanyahu a ținut un discurs în fața spitalului Soroka, din Beer Sheba, în ultimele minute. Prim-ministrul israelian a vizitat locul din sudul Israelului după ce acesta a fost lovit de un atac cu rachete iraniene.
Intervenția americană în Orientul Mijlociu este un semn al „slăbiciunii și incapacității” Israelului, a afirmat liderul suprem al Iranului.
Ayatollah Ali Khamenei a postat pe rețelele de socializare, în timp ce liderul american mută avioane de război în regiune și cântărește opțiunile sale.
Într-o postare separată, el a cerut iranienilor să „continue cu putere”.
Un oficial al IDF a declarat că „a fost o greșeală” să se afirme că a lovit singura centrală nucleară funcțională din Iran, situată pe coasta Golfului.
Israelul a lovit centralele nucleare de la Natanz, Isfahan și Khondab, denumită anterior Arak, au afirmat aceștia.
Moscova a îndemnat Israelul să înceteze atacurile aeriene asupra centralei nucleare de la Bushehr, unde, potrivit acesteia, lucrau experți ruși. Bushehr este singura centrală nucleară funcțională din Iran.
Situată pe coasta Golfului, aceasta utilizează combustibil rusesc, pe care Rusia îl recuperează după consumare pentru a reduce riscul de proliferare. Amploarea atacului asupra Bushehr nu a fost clară imediat.
Consecințele potențiale ale oricărui atac – contaminarea aerului și a apei – sunt de mult timp o preocupare pentru statele din Golf aflate în apropiere. O sursă familiarizată cu problema a declarat că au pregătit un plan de urgență pentru orice atac de amploare, în cooperare cu agenția nucleară a ONU.
Reactorul nuclear iranian lovit în această dimineață „nu era operațional” în momentul atacului Israelului, a declarat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
Agenția de supraveghere nucleară a declarat că Khondab, denumit anterior Arak, era în construcție în momentul în care Israelul l-a lovit.
„Nu era operațional și nu conținea materiale nucleare, deci nu a avut efecte radiologice”, a adăugat agenția.
AIEA a declarat că nu are informații cu privire la eventualele daune suferite de uzina de apă din vecinătate.
Reactorul este situat în apropierea orașului Natanz, o parte importantă a infrastructurii nucleare a Iranului.
Turcia a consolidat securitatea la frontiera cu Iranul, în contextul tensiunilor dintre Teheran și Israel, dar nu a observat mișcări neobișnuite de imigranți, a transmis o sursă din Ministerul Apărării de la Ankara, citată de Reuters.
Ministrul de Externe al Egiptului, Badr Abdelatty, a avut discuţii cu omologul său francez, Jean-Noël Barrot, şi cu consilierul britanic pentru securitate naţională, Jonathan Powell, privind tensiunile în creştere dintre Iran şi Israel.
Potrivit unui comunicat emis după convorbire, Abdelatty a subliniat că responsabilitatea statelor europene – în special a grupului E3 (Marea Britanie, Franţa şi Germania) – este de a deschide canale de dialog şi negociere cu Iranul, pentru a evita o escaladare periculoasă.
El a cerut diplomaţiei europene să folosească „toate căile disponibile” pentru a ajunge la compromisuri cu partea iraniană, în speranţa unei detensionări în regiune.
Fostul șef de cabinet al Consiliului Național de Securitate al SUA, Fred Fleitz, a declarat pentru Sky News că Donald Trump, președinte al Statelor Unite, nu dorește un conflict militar cu Iranul, însă este pregătit să recurgă la forță dacă Teheranul nu renunță la programul său de îmbogățire a uraniului.
Donald Trump a aprobat planurile de atac asupra Iranului, dar a amânat ordinul final, potrivit unui nou raport. The Wall Street Journal relatează că Trump le-a spus consilierilor săi că așteaptă să vadă dacă Teheranul va renunța mai întâi la programul său nuclear.
Publicația citează persoane familiarizate cu deliberările. Implicarea SUA ar putea fi vitală pentru obiectivele Israelului de a pune capăt programului nuclear iranian.
Bombele „bunker buster” ale Washingtonului ar fi una dintre singurele modalități prin care Israelul ar putea distruge unele dintre țintele mai bine apărate. De exemplu, centrala nucleară de la Fordow este îngropată în flancul unui munte, adânc sub pământ, la îndemâna doar a celor mai puternice bombe.
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că el și premierul Benjamin Netanyahu au instruit armata israeliană să „intensifice loviturile împotriva țintelor strategice” din Iran, după ce Iranul a lansat joi ultimul său val de rachete balistice asupra orașelor din Israel.
„Lașul dictator iranian stă adânc în buncărul său fortificat și lansează atacuri deliberate asupra spitalelor și clădirilor rezidențiale din Israel”, a spus Katz într-o declarație împărtășită de Ministerul Apărării, referindu-se la liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
„Acestea sunt cele mai grave forme de crime de război – iar Khamenei va fi tras la răspundere pentru crimele sale”.
O rachetă iraniană a lovit și a provocat „distrugeri extinse” la Centrul Medical Soroka, un spital important din sudul orașului israelian Be’er Sheva, au declarat autoritățile israeliene, citate de CNN.
Serviciul israelian de intervenție de urgență, Magen David Adom (MDA), a declarat că a primit un raport cu privire la „o clădire care a suferit daune importante” și că echipele sale de intervenție au văzut „distrugeri extinse” la fața locului.
Serviciile de urgență israeliene au declarat că cel puțin 65 de persoane au fost rănite în ultimul val de lovituri ale Iranului de joi, dintre care trei sunt în stare gravă, a declarat serviciul israelian de urgență Magen David Adom (MDA) într-o actualizare joi, scrie CNN.
De asemenea, două persoane se află în „stare moderată”, iar 42 de persoane au suferit răni minore din cauza șrapnelului și a traumelor provocate de explozie, a precizat acesta. Alte 18 persoane au fost rănite în timp ce fugeau să se adăpostească.
Iranul a declarat că Israelul a atacat reactorul său de apă grea de la Arak, o instalație nucleară situată la aproximativ 250 de kilometri sud-vest de Teheran, potrivit agenției media de stat IRIB, citată de CNN.
Instalația nu a fost grav avariată și nu există radiații.
Reactorul cu apă grea de la Arak a fost un punct central al acordului nuclear din 2015 cu SUA și alte puteri, deoarece apa grea poate fi utilizată pentru a produce plutoniu – oferind Iranului o a doua cale către o potențială bombă nucleară, pe lângă uraniul îmbogățit.
Armata americană a mutat unele aeronave și nave de la bazele din Orientul Mijlociu care ar putea fi vulnerabile la un potențial atac iranian, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters.
Decizia are loc după ce președintele Donald Trump a refuzat să precizeze dacă Statele Unite vor ataca instalațiile nucleare ale Iranului.
Un spital din sudul Israelului a fost lovit de rachete iraniene joi dimineață, informează Sky News. Potrivit unui oficial militar, au fost lansate zeci de rachete.
Este o premieră ca o unitate medicală importantă să fie afectată în mod direct de un atac iranian, fapt ce generează îngrijorări serioase legate de siguranța civililor și a infrastructurii critice.
Armata israeliană (IDF) a declarat că a identificat rachete de intrare lansate din Iran, sirenele fiind activate în tot Israelul, scrie CNN.
„Sistemele defensive sunt în funcțiune pentru a intercepta amenințarea”, a declarat IDF.
Acesta a îndemnat publicul să intre în adăposturile antiatomice și să rămână acolo „până la noi ordine”.
Media de stat iraniană Fars News Agency a raportat, de asemenea, valul de rachete.
Guvernul australian a demarat evacuarea cetățenilor săi din Israel pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, în timp ce aproximativ 3.000 de australieni s-au înregistrat pentru asistență în regiune, potrivit unui anunț făcut joi de ministrul de externe Penny Wong.
Într-o conferință de presă susținută la Canberra, Wong a confirmat că un prim grup restrâns a fost evacuat miercuri pe cale terestră, iar autoritățile lucrează pentru a facilita mai multe astfel de traversări în următoarele 24 de ore, într-un context considerat „tot mai periculos” , informează CNN.
„Situația este extrem de riscantă și stresantă. Ne concentrăm pe tot ce putem face pentru a-i ajuta pe australienii din regiune”, a declarat Wong.
Australia menține apelul către Iran de a renunța la orice program nuclear militar și de a reveni la masa negocierilor. „Iranul are de ales. Ar trebui să opteze pentru dezangajare și dialog”, a adăugat oficialul.
Iranul a susținut constant că programul său nuclear are doar scopuri pașnice.
Armata israeliană (IDF) a avertizat locuitorii orașelor Arak și Khondab, din centrul Iranului, să evacueze zona pentru siguranța lor. Un reactor de apă grea se află la periferia orașului Khondab.
IDF a transmis, într-o declarație în limba farsi, că desfășoară operațiuni în zonă asupra infrastructurii militare iraniene.
Apa grea ajută la răcirea reactoarelor nucleare, însă produce plutoniu ca produs secundar, care poate fi utilizat în arme nucleare. Acest lucru ar oferi Iranului o altă cale către fabricarea bombei, pe lângă uraniul îmbogățit, dacă Teheranul ar decide să urmărească dezvoltarea unei astfel de arme.
Iranul a fost de acord, prin acordul nuclear din 2015 încheiat cu marile puteri ale lumii, să reproiecteze această instalație pentru a reduce îngrijorările legate de proliferare nucleară.
Oficiali de rang înalt ai SUA se pregătesc pentru posibilitatea unui atac asupra Iranului în zilele următoare, potrivit unor surse familiare cu situația, un semn că Washingtonul își pune la punct infrastructura necesară pentru a intra direct într-un conflict cu Teheranul, informează Bloomberg.
Situația este încă în evoluție și se poate schimba, au declarat sursele, care au cerut anonimatul pentru a discuta despre discuțiile confidențiale. Unele dintre aceste persoane au menționat posibile planuri pentru un atac în weekend. De asemenea, liderii de la câteva agenții federale importante au început să se pregătească pentru o astfel de acțiune, a spus una dintre surse.
De câteva zile, președintele Donald Trump a evocat în mod public ideea de a ordona un astfel de atac asupra Iranului, care este angajat într-un război cu Israelul de aproape o săptămână.
Forțele militare israeliene au declarat că desfășoară în prezent o serie de atacuri țintite asupra capitalei iraniene, Teheran, precum și în alte regiuni din Iran, anunță Reuters.
Atacurile aeriene lansate de Israel asupra Iranului în ultima săptămână au reușit să încetinească programul nuclear iranian cu câteva luni, potrivit a două surse NBC.
Vorbind cu reporterii în fața Casei Albe, Trump a refuzat să spună dacă a luat o decizie în privința unei eventuale participări a SUA la campania militară a Israelului. „S-ar putea să o fac. S-ar putea să nu o fac. Adică, nimeni nu știe ce voi face”, a declarat el.
Miniștrii de Externe ai Germaniei, Franței și Marii Britanii plănuiesc să se întâlnească vineri la Geneva cu omologul lor iranian, în încercarea de a convinge Iranul să garanteze ferm că programul său nuclear va fi folosit exclusiv în scopuri civile, a declarat pentru Reuters o sursă diplomatică germană.
Între timp, în pofida eforturilor diplomatice, miercuri, unii locuitori ai Teheranului, un oraș cu 10 milioane de locuitori, au blocat autostrăzile părăsind orașul în căutarea unui refugiu față de intensificarea atacurilor aeriene israeliene.
Potrivit Wall Street Journal, Trump le-a spus consilierilor de rang înalt că a aprobat planurile de atac asupra Iranului, dar că amână emiterea ordinului final pentru a vedea dacă Teheranul va renunța la programul său nuclear.
Întrebat dacă crede că regimul iranian ar putea cădea în urma campaniei israeliene, Trump a răspuns: „Sigur, orice se poate întâmpla.”
Referindu-se la distrugerea centrului de îmbogățire a uraniului de la Fordo, Trump a spus: „Suntem singurii care avem capacitatea să facem asta. Dar asta nu înseamnă că o voi face”.
Președintele american Donald Trump i-a întrebat pe consilierii săi militari dacă bombele penetrante de tip Massive Ordnance Penetrator (MOP), cu o greutate de aproape 14 tone, ar putea distruge instalația nucleară Fordo din Iran, relatează Axios.
Aceste bombe speciale, cunoscute și sub codul GBU-57, sunt proiectate pentru a pătrunde în fortificații subterane foarte adânci și fac parte din arsenalul american. Israelul nu deține nici aceste bombe și nici bombardierele capabile să le transporte și să le lanseze.
Instalația Fordo este construită în subteran, la o adâncime considerată inaccesibilă pentru armamentul aerian israelian.
Doar bombardierul strategic B-2 poate transporta două bombe GBU-57 MOP. Prima bombă face un crater, iar a doua pătrunde şi detonează cu întârziere pentru a distruge obiectivul.
Oficiali ai Pentagonului i-au transmis lui Trump că ei cred că bombele ar putea funcționa asupra instalației Fordo, deși nu este clar dacă Trump este la fel de convins, potrivit Axios.
Aceste bombe nu au fost niciodată utilizate în luptă reală, ci doar în teste.
Israelienii le-au spus oficialilor americani că, deși nu pot distruge Fordo cu bombe, ar putea „face asta cu oameni”, se arată în raport, citând un oficial american.
Armata americană a mutat unele avioane și nave din baze situate în Orientul Mijlociu care ar putea fi vulnerabile în fața unui posibil atac iranian, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani.
Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului, au spus că această mutare face parte din planurile de protecție a forțelor americane. Ei au refuzat să precizeze câte avioane sau nave au fost relocate și către ce destinații.
Unul dintre oficiali a declarat că navele marinei americane au fost mutate dintr-un port din Bahrain, unde este amplasată Flota a 5-a a armatei, iar avioanele care nu se aflau în adăposturi fortificate au fost relocate de la baza aeriană Al Udeid din Qatar.
„Nu este o practică neobișnuită. Protecția forțelor este prioritatea,” a spus oficialul.
Asta se întâmplă în contextul în care președintele american Donald Trump menține suspansul internațional în privința unei posibile implicări a SUA în bombardamentele Israelului asupra instalațiilor nucleareiraniene, în timp ce locuitorii capitalei Iranului părăsesc în masă orașul.