România a oferit Ucrainei până acum 23 de pachete de sprijin militar, de la muniție și echipamente de protecție, până la un sistem de apărare antiaeriană Patriot, a declarat marți Ministrul Apărării la Digi24.
După ce a livrat în secret muniție și echipamente sovietice Ucrainei la începutul invaziei ruse, Bulgaria își modernizează acum producția pentru a furniza obuze NATO, devenind un jucător cheie în planul Uniunii Europene de a livra Kievului două milioane de proiectile de artilerie.
Uniunea Europeană a îndeplinit 80% din planul de a livra 2 milioane de obuze Ucrainei, a anunțat marți, în Parlamentul European, Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas.
„Ne propunem să ajungem la 100% până în octombrie. Tot acest efort este pentru ca Ucraina să se poată apăra, să își protejeze civilii și să respingă agresiunea”, a spus Kallas.
Conform Kyiv Independent, inițiativa comună, propusă de Kallas în urmă cu un an, face parte din sprijinul extins al UE pentru Kiev, în contextul invaziei ruse.
În aprilie, doar jumătate din muniția planificată fusese strânsă din statele membre, ceea ce arată un progres semnificativ în ultimele luni.
Planul de livrare a obuzelor este legat de un fond mai amplu de apărare pentru Ucraina, în valoare de 40 de miliarde de euro, care nu are încă unanimitate în rândul liderilor europeni.
Potrivit lui Kallas, din februarie 2022 și până acum, țările UE au oferit Ucrainei aproape 169 de miliarde de euro, din care peste 63 de miliarde de euro au reprezentat ajutor militar. „Curajul Ucrainei, sprijinit de comunitatea internațională, a împiedicat Rusia să-și atingă obiectivele militare. Dar nu este suficient. Singura opțiune este să creștem presiunea asupra Rusiei și să intensificăm sprijinul pentru Ucraina”, a mai adăugat șefa diplomației europene.
În paralel, Ucraina a primit în acest an încă un milion de obuze de calibru mare printr-un program separat coordonat de Cehia, după cum a anunțat premierul ceh Petr Fiala. Totuși, opoziția de la Praga a avertizat că ar putea opri această inițiativă dacă va câștiga alegerile din octombrie.
O sursă din cadrul serviciilor militare de informații ucrainene (HUR) a declarat pentru The Kyiv Independent că o serie de explozii în Penza, pe 8 septembrie, a scos din funcțiune atât o conductă de gaz, cât și una de petrol.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că președintele rus Vladimir Putin a informat Casa Albă despre planurile de a cuceri Donbas până la sfârșitul lui 2025, avertizând că un astfel de atac ar putea duce la „ani de conflicte și un milion de oameni,” sau chiar „două-trei milioane de morți” dacă Moscova accelerează ofensiva.
Cel puțin 21 de persoane au fost ucise într-un atac aerian rusesc asupra unui sat din regiunea Donețk, în timpul distribuției pensiilor, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, care a condamnat atacul drept „terorism pur.”
Rheinmetall va livra Ucrainei sisteme de apărare aeriană Skyranger pentru a contracara amenințările generate de drone, pe măsură ce atacurile Rusiei escaladează, scrie The Kyiv Independent.
Contractul, evaluat la „sute de milioane de euro” și care urmează să fie semnat pe 10 septembrie, va asigura livrarea primelor unități până la sfârșitul anului.
Un atac cu drone, atribuit Ucrainei, a avut loc la Soci, în timpul vizitei de lucru a lui Vladimir Putin.
Kremlinul a raportat că Putin a participat online la summitul BRICS din Soci pe 8 septembrie.
Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson a cerut o prezență militară occidentală în Ucraina, afirmând: „Aceasta este singura modalitate de a-i schimba calculele lui Putin… de a-l determina să facă compromisuri și să accepte un armistițiu.”
Rusia se află în fața unei provocări majore: întoarcerea veteranilor din Ucraina, unii cu trecut criminal, stârnește temeri privind siguranța populației și de stabilitatea socială.
Pe măsură ce războiul din Ucraina pare să se apropie de un punct de cotitură, autoritățile ruse se confruntă cu o provocare internă tot mai mare: reintegrarea a sute de mii de soldați care au luptat pe front, printre care și mii de foști condamnați, eliberați special pentru lua parte la lupte.
Atacurile lansate de Rusia în mai multe regiuni ale Ucrainei au făcut cel puțin șapte victime și au rănit alte 23 de persoane. Zeci de drone au fost lansate în cursul nopții, dintre care majoritatea au fost doborâte, informează The Kyiv Independent.
Ucraina a raportat că racheta care a lovit sediul guvernului conținea mai mult de 30 de componente din străinătate.
Comisarul pentru sancțiuni prezidențiale, Vladyslav Vlasiuk, a declarat: „comparativ cu rachetele din anii anteriori, există mai puține piese din Europa și SUA și mai multe din Rusia și Belarus.”
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat pe 9 septembrie că Rusia a pierdut 1.090.010 soldați de la lansarea invaziei din 24 februarie 2022, scrie The Kyiv Independent.
Cifrele includ 950 de victime doar în ultimele 24 de ore.
Forțele rusești au pierdut, de asemenea, 11.169 tancuri, 23.261 vehicule blindate, 61.207 camioane militare și transportoare de combustibil, 32.577 sisteme de artilerie, 1.482 lansatoare multiple de rachete, 1.217 unități de apărare aeriană, 422 avioane, 341 elicoptere, 57.504 drone, 28 nave și ambarcațiuni și un submarin.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „planul imperialist” al Rusiei abia începe, descriind situația ca un nou conflict între democrațiile liberale și un ax de autocratii.
Merz le cere partenerilor să-și consolideze și să-și extindă parteneriatele din domeniul apărării.
Oficialii americani și europeni s-au întâlnit luni seara la Departamentul Trezoreriei SUA pentru a discuta diverse forme de presiune economică asupra Rusiei, inclusiv noi sancțiuni și tarife vamale asupra achizițiilor de petrol rusesc, a declarat pentru Associated Press o sursă.
Sursa, care a vorbit despre întâlnire sub condiția anonimatului, a spus că oficialii americani au subliniat omologilor lor europeni că președintele Donald Trump este dispus să ia măsuri semnificative pentru a pune capăt războiului, dar se așteaptă la cooperarea deplină a partenerilor europeni în orice acțiuni vor fi întreprinse.
Statele Unite nu vor mai colabora cu Europa în combaterea dezinformării din partea unor țări precum China, Iran și Rusia, au declarat trei oficiali europeni pentru Financial Times, sub protecția anonimatului.
„Războiul informațional este o realitate a timpurilor noastre, iar inteligența artificială nu va face decât să multiplice riscurile asociate acestuia”, a declarat James Rubin, fostul șef al Global Engagement Center (GEC).
Casa Albă a încercat să reducă cheltuielile pentru mass-media finanțate din fonduri publice, inclusiv Voice of America (VoA) și Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).
Kremlinul a negat că presiunea economică suplimentară va forța Rusia să-și schimbe cursul.
„Nicio sancțiune nu va putea forța Federația Rusă să-și schimbe poziția consecventă despre care președintele nostru a vorbit în repetate rânduri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, unui reporter al presei de stat ruse.
Declarațiile vin în contextul în care membrii UE pregătesc ce de-al 19-lea pachet de sancțiuni care vizează băncile rusești și sectorul energetic.
Dronele ucrainene au lovit o stație de pompare a combustibilului din regiunea Vladimir din Rusia în noaptea de 7 septembrie, a anunțat comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.
Atacul a lovit o stație de pompare a combustibilului care alimentează cu motorină conducta de produse petroliere din jurul Moscovei, care furnizează combustibil capitalei și regiunilor înconjurătoare.
Dronele pilotate de Regimentul 14 al Forțelor Sistemelor Fără Pilot au lovit stația Vtorovo din localitatea Penkino, a declarat Brovdi pe 8 septembrie. Localitatea este situată la aproximativ 210 km est de capitală.