Ministrul ucrainean al apărării Oleksiy Reznikov s-a adresat ţărilor NATO cu o solicitare neaşteptată. Armata ucraineană are nevoie de aproximativ 200 de mii de seturi de uniforme de iarnă şi corturi.
Potrivit publicaţiei germane Der Spiegel, 4 ţări sunt pregătite să acopere aproximativ jumătate din această solicitare: SUA, Canada, Suedia şi Finlanda. Germania ar trebui, de asemenea, să li se alăture.
Asigurarea aprovizionării cu alte 100 de mii de truse de supravieţuire va fi mai dificilă: de ele au nevoie chiar armatele ţărilor NATO.
Din cauza sancţiunilor impuse de Statele Unite, Rusia a pus pe „lista neagră” 25 de cetăţeni americani: politicieni, personalităţi culturale sau reprezentanţi ai înaltei societăţi.
Actorii Sean Penn şi Ben Stiller, senatori din partidele democrat şi republican din SUA, oficiali ai Departamentului de Comerţ al SUA şi alţi reprezentanţi ai instituţiei au fost sancţionaţi.
Lista completă a fost postată pe site-ul Ministerului rus al Afacerilor Externe.
Un astfel de acord între Comisia Europeană şi Ucraina a fost semnat astăzi.
Se observă că aceste fonduri sunt alocate pentru nevoile de educaţie, agricultură şi restaurarea locuinţelor.
Ocupanţii ruşi au deconectat centrala hidroelectrică Kahova de la reţea, lăsând părţi din regiunile Herson şi Zaporojie fără electricitate, a declarat pe Facebook statul major ucrainean, citat de Ukrinform.
Potrivit estimărilor Londrei, 25.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în Ucraina până acum, dar dacă îi numărăm şi pe cei răniţi sau capturaţi, ajungem la 80.000. Ministrul britanic de externe Ben Wallace a spus acest lucru în Parlament, citat de The Guardian.
„Putin foloseşte energia ca armă, reducând aprovizionarea şi manipulând pieţele noastre de energie. Va eşua. Europa va prevala. Comisia Europeană pregăteşte propuneri pentru a ajuta familiile şi întreprinderile vulnerabile să facă faţă preţurilor ridicate la energie”, a scris preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe Twitter.
Putin is using energy as a weapon by cutting supply and manipulating our energy markets.
He will fail.
Europe will prevail.
The @EU_Commission is preparing proposals to help vulnerable households and businesses to cope with high energy prices.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 5, 2022
Anunţul a fost făcut pe Telegram de către operatorul de energie nucleară de la Kiev, Energoatom. „În ultimele trei zile, forţele de ocupaţie ruse au continuat să bombardeze intens zona din jurul centralei nucleare Zaporojie”, spune Energoatom, raportând că mai multe linii de transport au fost avariate. „De remarcat, de asemenea, că astăzi, în urma unui incendiu din cauza bombardamentelor, a fost deconectată linia de transport electric ZaTES – Ferrosplavna de 330 kV, adică ultima linie care lega nodul ZaNPP / ZaTES cu sistemul energetic al Ucrainei. Ca urmare, unitatea de alimentare nr. 6 a fost descărcat şi deconectat de la reţea, care în prezent asigură doar nevoile centralei nucleare Zaporojie”, adaugă operatorul ucrainean.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a avut astăzi, la ora 16.00, o videoconferinţă cu cancelarul german Olaf Scholz, discuţie axată, potrivit presei franceze, pe criza energetică şi pe măsurile europene menite să o rezolve.
Autorităţile pro-ruse din regiunea Herson au decis să suspende referendumul privind aderarea la Federaţia Rusă din „motive de securitate”, a anunţat Kirill Stremousov, şef adjunct al administraţiei militaro-civile din regiune.
„Ne-am pregătit pentru vot, ne-am dorit să avem un referendum în viitorul apropiat, dar din cauza tuturor evenimentelor care s-au petrecut, cred că deocamdată vom lua o pauză. Acum, sarcina principală este protejarea populaţiei”, a spus Stremousov.
Kremlinul a avertizat Occidentul că va lua „măsuri de retorsiune” în legătură cu o propunere a G7 de a impune un plafon la preţul petrolului rusesc.
Miniştrii de finanţe ai G7 au convenit vineri asupra plafonului, ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina, dar Moscova a promis că va opri vânzările către ţările care îl impun.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, de asemnea, că sancţiunile „provoacă haos” în ceea ce priveşte lucrările de întreţinere şi a respins afirmaţiile potrivit cărora Rusia a oprit livrările către Europa ca o mişcare politică.
Ministerul rus al Apărării a declarat că forţele sale au distrus un sistem de rachete HIMARS furnizat de SUA în regiunea ucraineană Harkov, relatează Interfax.
Cel puţin patru civili au fost ucişi şi şapte răniţi de bombardamentele ruseşti în ultimele 24 de ore pe teritoriul Ucrainei, a anunţat biroul prezidenţial al ţării, citat de Sky News.
Cele mai multe victime au fost în regiunea estică Doneţk, unde trei au fost ucise şi patru rănite.
În regiunea Harkov, mai la nord, trei persoane au fost rănite când o rachetă a lovit o clădire rezidenţială, a precizat biroul preşedintelui.
Premierul ucrainean Denys Shmyhal a îndemnat luni Uniunea Europeană să îşi îndeplinească angajamentele de ajutor financiar şi militar şi să îşi menţină sprijinul pentru Kiev în conflictul cu Rusia, a declarat şefa Parlamentului European, potrivit Reuters.
Shmyhal s-a întâlnit luni dimineaţă cu europarlamentarii UE, inclusiv cu Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului.
„Cererile au fost ca Uniunea Europeană să îşi respecte angajamentele promise în ceea ce priveşte ajutorul financiar, dar şi sprijinul militar şi logistic”, a declarat Metsola pentru Reuters.
Metsola a spus că discuţia cu Shmyhal s-a concentrat pe faptul dacă sancţiunile împotriva Rusiei funcţionează, dacă acestea ar trebui să se extindă la economia digitală, continuarea activităţilor unor companii UE în Rusia şi dacă ar trebui să permită turiştilor ruşi să intre în bloc.
Rusia a declarat luni că nu poate exclude posibilitatea ca relaţiile diplomatice cu Marea Britanie să se înrăutăţească şi mai mult sub conducerea următorului premier al ţării.
„Nu aş vrea să spun că lucrurile se pot schimba în rău, pentru că este greu de imaginat ceva mai rău”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat dacă Moscova se aşteaptă la vreo schimbare în relaţiile cu Marea Britanie, informează Reuters.
„Dar, din nefericire, acest lucru nu poate fi exclus, având în vedere că pretendenţii la postul de prim-ministru britanic s-au întrecut în retorică antirusească, în ameninţări de a lua noi măsuri împotriva ţării noastre şi aşa mai departe. Prin urmare, nu cred că putem spera la ceva pozitiv”.
Întrebat dacă preşedintele Vladimir Putin va trimite o telegramă de felicitare, el a spus: „Să aşteptăm să vedem cine devine prim-ministru”.
Podul Antonivskyi din regiunea Herson nu poate fi traversat cu maşina după bombardamentele ucrainene, a declarat agenţia de ştiri TASS, citând un oficial instalat de Rusia.
Au existat rapoarte din Ucraina potrivit cărora oamenii au fost opriţi să părăsească regiunea.
Oficialul citat de TASS a declarat că Hersonul este pregătit pentru un referendum privind aderarea la Rusia, dar că „s-a luat o pauză” din cauza situaţiei de securitate.
Este de aşteptat ca doi membri ai misiunii AIEA să rămână la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia, în mod „permanent”, a declarat luni Energoatom din Ucraina, adăugând că alţi patru reprezentanţi au părăsit teritoriul centralei, potrivit Reuters.
Centrala ucraineană a fost capturată de Rusia în martie, dar continuă să fie operată de ingineri ucraineni şi să furnizeze electricitate în reţeaua ucraineană.
O anchetă penală a fost deschisă în urma exploziei unui lansator de grenade la un eveniment pentru copii din Cernihiv, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Cincisprezece persoane, dintre care opt copii, au fost rănite în accidentul produs sâmbătă la o expoziţie neplanificată de echipamente militare din oraşul Cernihiv (nord), au anunţat autorităţile locale.
Patru dintre ele rămâneau duminică în spital.
„Două persoane care au fost direct implicate în tragicul incident de la Cernihiv au fost reţinute sub suspiciunea de comitere a unei infracţiuni penale”, a declarat Zelenskyy în discursul său video nocturn.
„Biroul de Stat de Investigaţii desfăşoară proceduri penale”.
Un atacator sinucigaş cu bombă a detonat explozibili în apropierea intrării ambasadei Rusiei din Kabul, a anunţat luni poliţia, adăugând că atacatorul a fost împuşcat mortal de gărzile înarmate în timp ce se apropia de poartă.
„Atacatorul sinucigaş, înainte de a ajunge la ţintă, a fost recunoscut şi împuşcat de gărzile ambasadei ruse (talibane)… nu există încă informaţii despre victime”, a declarat pentru Reuters Mawlawi Sabir, şeful districtului de poliţie unde a avut loc atacul.
Ministerul britanic al Apărării a făcut public cel mai recent raport de informaţii privind războiul din Ucraina.
Ministerul afirmă că principalul efort al Rusiei este operaţiunea sa ofensivă din estul Donbasului.
Deşi au avut cel mai mare succes în această regiune, forţele Kremlinului au avansat totuşi doar aproximativ 1 km pe săptămână spre Bakhmut şi „foarte probabil” au ratat în mod repetat termenele limită pentru a realiza „eliberarea” Donbasului.
Autorităţile ucrainene au afirmat acum că forţele ruseşti au primit ordin să încheie această misiune până la 15 septembrie, se mai arată în raport.
Cu toate acestea, ministerul afirmă că este „foarte puţin probabil ca forţele ruseşti să realizeze acest lucru” şi că acest lucru va „complica şi mai mult planurile Rusiei de a organiza referendumuri privind aderarea zonelor ocupate la Federaţia Rusă”.
Preşedintele Volodimir Zelenski a marcat duminică progresul în contraofensiva Ucrainei începută săptămâna trecută, mulţumind forţelor sale pentru că au cucerit două aşezări în sud, o a treia în est, precum şi teritoriu suplimentar în estul ţării, relatează Reuters.
El nu a precizat cu exactitate unde se află teritoriile şi nu a oferit un calendar, dar a spus că a primit „rapoarte bune” la o întâlnire de duminică de la comandanţii săi militari şi de la şeful serviciilor de informaţii.
În discursul său video nocturn, Zelenski a mulţumit forţelor sale pentru eliberarea unei aşezări din estul regiunii Doneţk, pentru cucerirea „anumitor înălţimi” tot într-o zonă estică în direcţia Lysychansk-Siversk şi pentru eliberarea a două aşezări din sud.
Duminică, Kremlinul a acuzat politicienii europeni pentru închiderea Nord Stream 1, una dintre principalele sale rute de aprovizionare cu gaz, afirmând că sancţiunile economice impuse Rusiei de către aceştia au împiedicat Gazprom să întreţină conducta.
Gazprom, controlată de stat, a anunţat vineri că principala conductă către Germania va rămâne închisă pe termen nelimitat, provocând un şoc clienţilor care se aşteptau ca aceasta să se redeschidă sâmbătă, după trei zile de lucrări de întreţinere, scrie Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus europenilor să se aştepte la o iarnă grea, deoarece asaltul rusesc asupra ţării sale duce la reducerea exporturilor de petrol şi gaze dinspre Moscova.
Uniunea Europeană se aşteaptă ca Rusia să-şi respecte contractele energetice existente, dar este pregătită să facă faţă provocării dacă nu reuşeşte să se ţină de cuvânt.