Autorităţile ruse au declarat că peste 400 de luptători ai Regimentului ucrainean Azov au fost duşi în diferite centre de detenţie din Rusia.
„În perioada de la sfârşitul lunii septembrie până în prezent, 402 naţionalişti din Batalionul Azov au fost duşi pe teritoriul Rusiei şi plasaţi în instituţii specializate pe teritoriile regiunilor Volgograd, Rostov, Belgorod şi Voronej”, a declarat joi Comitetul rus de anchetă.
Regimentul Azov, care face parte din Garda Naţională a Ucrainei, este clasificat ca organizaţie teroristă în Rusia. Luptătorii săi au fost proeminenţi în apărarea uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a criticat vehement, joi seară, „retorica periculoasă şi iresponsabilă” a Rusiei privind utilizarea armelor nucleare, avertizând că orice atac cu armament atomic ar genera „consecinţe severe”.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a criticat vehement, joi seară, „retorica periculoasă şi iresponsabilă” a Rusiei privind utilizarea armelor nucleare, avertizând că orice atac cu armament atomic ar genera „consecinţe severe”.
„În această dimineaţă, aliaţii au avut o întâlnire uzuală a Grupului de Planificare Nucleară. Este important să continuăm consultările şi coordonarea asupra problemelor nucleare”, a declarat Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii miniştrilor Apărării din statele NATO.
Administraţia Vladimir Putin a semnalat, joi seară, că obiectivele intervenţiei militare în Ucraina ar putea fi obţinute prin negocieri, subliniind că Turcia şi alte ţări continuă acţiunile diplomatice, deşi Occidentul pare a fi reticent.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că obiectivele „operaţiunii militare speciale” din Ucraina rămân aceleaşi, dar a semnalat că pot fi atinse prin negocieri. „Direcţia nu s-a schimbat, operaţiunea militară specială continuă, noi continuăm să ne atingem obiectivele. Cu toate acestea, am transmis în mod repetat că rămânem deschişi negocierilor pentru a ne atinge obiectivele”, a declarat Dmitri Peskov pentru publicaţia rusă Izvestia, potrivit agenţiei Reuters.
Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, a avertizat, joi, că armata rusă va fi distrusă de NATO şi UE dacă utilizează armament nuclear asupra Ucrainei.
„Vladimir Putin spune că nu vrea să lanseze un semnal confuz prin ameninţarea nucleară. Atunci, trebuie să înţeleagă faptul că ţările care susţin Ucraina, Uniunea Europeană şi statele membre, Statele Unite şi NATO nu vor să lanseze un semnal confuz. Orice atac nuclear asupra Ucrainei va antrena o ripostă, nu o ripostă nucleară, dar o ripostă militară puternică, prin care armata rusă va fi distrusă”, a afirmat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, în discursul rostit la Colegiul Europei din Bruges, conform cotidianului Le Monde.
Forţele aeriene ucrainene spun că au doborât miercuri patru rachete de croazieră ruseşti Kalibr, conform CNN.
Comandamentul aerian al Ucrainei din Vest a declarat pe Telegram că ruşii „continuă să atace civili, să lanseze rachete asupra infrastructurii critice”.
Ruşii au vizat „instalaţii din regiunea vestică dinspre Marea Neagră cu rachete de croazieră Kalibr”, a precizat aceasta.
„Patru rachete de croazieră au fost distruse”, a adăugat aceasta.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a transmis omologului său rus, Vladimir Putin, disponibilitatea de a intensifica Acordul de la Istanbul, privind exporturile de cereale ucrainene, dar şi intenţia de a facilita exporturile de cereale din Rusia.
„Suntem determinaţi să continuăm şi să intensificăm exporturile de cereale în virtutea Acordului de la Istanbul şi să transferăm cereale ruseşti şi fertilizatori în ţări mai puţin dezvoltate, prin intermediul Turciei. Vom stabili în ce ţări, dar este important să ne concentrăm pe ţările mai sărace, mai degrabă decât pe cele dezvoltate”, a declarat Recep Erdogan, conform agenţiei Anadolu, imediat după întrevederea pe care a avut-o cu Vladimir Putin la Conferinţa pentru Interacţiuni şi Consolidarea Încrederii, din Astana, Kazahstan.
Douăzeci de soldaţi ruşi capturaţi au fost înapoiaţi joi în urma unui „proces de negociere” cu Kievul, a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, potrivit CNN.
„Ca urmare a procesului de negociere privind schimbul, astăzi, 20 de militari ruşi au fost returnaţi de pe teritoriul Ucrainei controlat de regimul de la Kiev”, se arată în comunicat. „Tuturor militarilor eliberaţi li se oferă asistenţa psihologică şi medicală necesară”.
Declaraţia nu a menţionat termenii acordului de negociere cu Kievul pentru eliberarea soldaţilor.
Într-o declaraţie video postată pe Telegram, Vladimir Saldo a cerut, de asemenea, în mod public ajutorul Moscovei pentru a transporta civili în Crimeea, peninsula de la Marea Neagră pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014, şi în regiunile din sudul Rusiei, relatează Al Jazeera şi The Guardian.
El a declarat că Hersonul este lovit de un număr tot mai mare de atacuri cu rachete care provoacă „pagube serioase”, afirmând că infrastructura civilă este vizată.
Herson este una dintre cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat în mod oficial în septembrie.
Vladimir Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdoğan nu au discutat despre modalităţile de soluţionare a conflictului din Ucraina în cadrul întâlnirii lor bilaterale de astăzi, a anunţat agenţia de presă de stat RIA, citând Kremlinul.
„Subiectul unei soluţii ruso-ucrainene nu a fost discutat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de RIA.
Un bloc de apartamente a fost lovit de un atac ucrainean la Belgorod, un oraş din vestul Rusiei, aproape de graniţa cu Ucraina, a relatat primarul Anton Ivanov, citat de Ria Novosti. Potrivit agenţiei de presă de stat ruse, s-au auzit 8 explozii.
„Trupele ucrainene sunt pregătite pentru un posibil atac inamic din Belarus şi, dacă este necesar, îşi pot spori forţele la graniţa de nord”. Acest lucru a fost declarat comandantul forţelor armate ucrainene, Serhiy Naev, preluat de Unian.
Întâlnirea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan pe tema războiului din Ucraina a început la Astana, Kazahstan, în marja summitului CICA, relatează presa turcă.
„Rusia nu a refuzat şi nu a refuzat niciodată nicio propunere serioasă de contact sau negocieri cu privire la Ucraina. Problema este că „nimeni nu oferă iniţiative sănătoase”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu televizat cu Pavel Zarubin, filmat de Ria Novosti.
„Sunt fericit că primele provizii de apărare aeriană au sosit ieri din Germania, care este una dintre cele 5 ţări care produc ceea ce ne trebuie pentru a ne apăra cerul”. Preşedintele ucrainean Zelenski a spus acest lucru în discursul său video în faţa Consiliului Europei, după ce un parlamentar conservator britanic, Ian Liddell-Grainger, i-a cerut să denunţe deschis statele care nu ajută Ucraina şi a arătat cu degetul spre Berlin.
Preşedintele a vorbit la adunarea Consiliului Europei. „Când vom putea fi din nou în pace?”, este întrebarea pe care preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky a pus-o erga omnes într-o conferinţă video la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
„Ucraina se trezeşte în fiecare dimineaţă întrebându-se care vor fi următoarele ţinte? Şi nu mă refer doar la ultimele zile, ci vorbesc despre ultimele peste 200 de zile de la invazie şi înaintea războiului din Donbas”, a spus Zelenski. „Când vom înceta să ne întrebăm, când se va întoarce pacea?”, a chestionat, retoric, preşedintele ucrainean.
Forţele ruse au început să primească de la liderii militari ordinul de suspendare a operaţiunilor ofensive pe diverse fronturi, în special în regiunea Doneţk (est). Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a anunţat pe Facebook, explicând că decizia este legată de moralul scăzut al întăririlor recent sosite, numeroasele acte de dezertare ale noilor recruţi şi refuzul acestora de a respecta ordinele, informează Ukrainska Pravda.
O persoană şi-a pierdut viaţa în atacul rusesc care a avut loc aseară asupra oraşului Mikolaiv, din sudul Ucrainei. Şeful administraţiei militare regionale, Vitalii Kim, a anunţat pe Telegram, după cum transmite Ukrainska Pravda. Numărul celor dispăruţi pentru moment este de şapte.
„Statele Unite sunt angajate în punerea în aplicare a articolului 5 şi se angajează să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO, dacă şi atunci când este necesar”, a declarat secretarul american al Apărării, Llyod Austin, avându-l alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte de începerea lucrărilor ministeriale aflate în curs de desfăşurare la Bruxelles. Austin şi-a reafirmat angajamentul de a „sprijini Ucraina atâta timp cât este necesar” şi s-a declarat „mândru de munca pe care Aliaţii au făcut-o în aceste luni în sprijinirea Ucrainei”.
Forţele ruse se află la periferia oraşului Bakhmout, după ce au capturat două sate din apropierea oraşului din estul Ucrainei. Forţele separatiste pro-ruse din regiune susţin asta. Potrivit canalului Telegram al luptătorilor separatişti din Doneţk, armatele Moscovei au preluat controlul asupra satelor Opytne şi Ivangrad, aflate la sud de Bakhmout, oraş pe care încearcă să-l cucerească încă din august.
Un puternic bombardament rusesc efectuat peste noapte asupra Mikolaivului, în sudul Ucrainei, a distrus o clădire cu cinci etaje: un băiat de 11 ani a fost salvat, după şase ore în care a reziztat sub dărâmături. Salvatorii caută în prezent alte şapte persoane, a anunţat guvernatorul Vitaliy Kim, potrivit agenţiei de presă ucrainene UNIAN, care publică fotografii cu momentul în care pompierii îl localizează pe copil.
În Asia, noi centre de putere sunt întărite, motiv pentru care Asia joacă un rol important în tranziţia către o lume multipolară, a spus Putin la Conferinţa privind interacţiunea şi măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA), în curs de desfăşurare la Astana. „Lumea devine un sistem cu adevărat multipolar. Asia, unde noile centre de putere se întăresc, joacă un rol important, dacă nu fundamental”, a spus liderul rus, tot mai izolat în Europa.
În această dimineaţă, regiunea Kiev a fost lovită de drone kamikaze de fabricaţie iraniană. Associated Press relatează acest lucru, după ce guvernatorul capitalei Ucrainei, Oleksiy Kuleba, a relatat despre atac. Locuitorii Kievului s-au trezit cu sirenele raidurilor aeriene, pentru a patra dimineaţă consecutivă de la atacurile intense ale Rusiei de luni. Încă nu este clar dacă există victime.
Rusia este în favoarea unei soluţii diplomatice rapide a chestiunii ucrainene, nu urmăreşte „să sfâşie pe nimeni” şi doreşte să coexiste paşnic cu Ucraina şi cu toată Europa, chiar dacă nu în detrimentul securităţii sale. Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Alexander Venediktov, a spus asta într-un interviu pentru Tass.
„Dacă Kievul îşi continuă atacurile teroriste, răspunsul Rusiei va fi mai dur”, este avertismentul lansat de preşedintele Dumei, camera inferioară a parlamentului rus, relatează Tass. „Nicăieri în lume nu negociezi cu teroriştii. Dacă atacurile teroriste ale regimului de la Kiev continuă, răspunsul va fi şi mai sever”, a scris Viacheslav Volodin, pe Telegram. „Trebuie găsiţi toţi organizatorii şi autorii atacurilor teroriste, cei care rezistă – distruşi”, a subliniat numărul 1 al Dumei.
Preşedintele american Joe Biden a comentat rezoluţia ONU de condamnare a anexării Rusiei: „Astăzi, majoritatea covârşitoare a naţiunilor au votat pentru a apăra Carta ONU şi a condamnat încercarea ilegală a Rusiei de a anexa teritoriul ucrainean prin forţă”.
„Miza acestui conflict – a adăugat şeful Casei Albe – este clară pentru toată lumea şi lumea a transmis un mesaj clar: Rusia nu poate şterge un stat suveran de pe hartă. Rusia nu poate schimba graniţele cu forţa. Rusia nu poate prelua teritoriul unei alte ţări”.
Există aşteptări mari pentru probabila întâlnire dintre Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan. Preşedintele rus a sosit aseară în capitala kazahă Astana, unde va participa la summitul Conferinţei privind interacţiunea şi măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA), scrie agenţia Tass.
Putin ar trebui să aibă astăzi şi un acord bilateral cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Kremlinul se aşteaptă ca Erdogan să facă o propunere concretă de mediere a conflictului din Ucraina preşedintelui rus, în timpul întâlnirii.
O nouă noapte de bombardamente şi frică în sudul Ucrainei. Un baraj de rachete ruseşti a lovit Mikolaiv, a relatat de primarul, Oleksandr Senkevich, într-o postare pe reţelele de socializare.
„O clădire rezidenţială cu cinci etaje a fost lovită, ultimele două etaje au fost complet distruse, iar restul clădirii este sub dărâmături. La faţa locului lucrează salvatorii”, scrie primarul, adăugând că oraşul a fost „bombardat masiv”. Centru specializat în construcţii navale şi un port pe râul Bug în largul Mării Negre, Mikolaiv a suferit deja bombardamentele ruseşti puternice în timpul războiului.
⚡️6 Russian missiles hit Mykolaiv.
According to Mykolaiv Mayor Oleksandr Senkevich, in the morning on July 9, Russian forces fired six missiles at Mykolaiv, destroying multiple buildings. No casualties have been reported.
— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) July 9, 2022
Oligarhul rus Alexei Mordaşov şi-a acostat superyacht-ul în apele Hong Kong-ului. Mordaşov este una dintre persoanele apropiate preşedintelui rus Vladimir Putin şi, din acest motiv, se află pe lista sancţiunilor Occidentului de la începutul războiului din Ucraina. Nava sa, „Nord”, valorează aproximativ 500 de milioane de dolari.
Hong Kong a refuzat să aplice sancţiunile americane şi europene împotriva ruşilor, motiv pentru care Washingtonul. Cu toate acestea, guvernatorul John Lee, la rândul său sancţionat de Statele Unite, îşi apără decizia şi a spus ieri dimineaţă că râde de măsurile americane.
Putin susţine că Europa este de vină pentru criza sa energetică din cauza politicilor sale anti-ruseşti. Plafonarea preţurilor va înrăutăţi situaţia deoarece statele UE se zbat să găsească modalităţi prin care să limiteze costurile.
Statele Unite şi aliaţii săi occidentali încă discută unde să stabilească preţul pentru un mecanism de plafonare menit să pedepsească Moscova pentru invazia sa, menţinând în acelaşi timp ţiţeiul rusesc pe piaţa globală, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Yellen. O limită a preţului petrolului rusesc în intervalul de 60 de dolari ar permite Moscovei un anumit profit, a spus Yellen.
Premierul ucrainean cere reducerea cu 25% a consumului de electricitate în orele de vârf pentru a evita întreruperile de curent electric, potrivit CNN.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a condamnat, miercuri seară, anexarea „ilegală” de către Rusia a regiunilor din sud-estul Ucrainei, dar China şi India s-au abţinut de la vot, Beijingul argumentând că acţiunea, care nu are caracter juridic obligatoriu, nu facilitează soluţionarea conflictului.