Preşedintele ucrainean, într-un interviu acordat BBC, exclude posibilitatea de a ceda teritorii Rusiei, într-un posibil acord de pace. „Se va întoarce şi va cere şi mai mult”, consideră liderul de la Kiev.
Mamele şi soţiile celor mobilizaţi în regiunea Doneţk spun că rudele lor sunt deja pe front de un an: nu au permisie, în ciuda rănilor, şi sunt trimişi la atac. Potrivit femeilor, recent militarii au scris un refuz de a servi şi pentru asta au fost trimişi în temniţe. Rudele militarilor din regimentul 117 spun că soţii şi copiii lor au fost mobilizaţi în urmă cu un an. În Donbas, mobilizarea începuse cu cinci zile înainte de cea lansată de Putin.
Timp de câteva zile, bărbaţii au fost antrenaţi să servească pe linia a 2-a şi a 3-a, dar în cele din urmă militarii au ajuns chiar în prima linie, fără pregătire şi sprijin adecvat. De atunci, mobilizaţilor nu li s-a acordat niciodată concediu, deşi mulţi militari sunt bolnavi sau răniţi.
Femeile vorbesc şi despre „ordinele penale” ale comandamentului, de exemplu, când bărbaţii sunt trimişi la „recunoaştere în forţă” sub foc de artilerie şi drone. Cei mobilizaţi riscă 15 ani de închisoare pentru dezertare. „Nu mai au putere. Un an întreg au trăit în frig pe câmpuri, la o temperatură de -10. Nici măcar nu au arme”.
Bătălia non-stop care se desfăşoară în Bahmut este ca o luptă corp la corp între Moscova şi Kiev. Oraşul din est care, deşi nu are o valoare strategică foarte mare, a fost scena de lupte aprige pentru controlul său timp de şase luni: mercenarii grupului Wagner au revendicat stăpânirea zonei Krasna Hora, un sat din apropiere, lansând un o nouă provocare pentru rezistenţa ucraineană a granitului în zonă.
Între timp, sosesc imagini filmate de o dronă care arată că nu a mai rămas aproape nimic din oraşul care găzduia cândva peste 73.000 de locuitori.
Premierul britanic Rishi Sunak s-a întâlnit cu preşedintele polonez Andrzej Duda, cu care a discutat despre cum să asigure victoria Ucrainei. Întâlnirea sa cu Duda vine la câteva zile după decizia Marii Britanii de a desfăşura sistemul de rachete Sky Sabre în Polonia pentru „a-şi proteja spaţiul aerian de orice altă agresiune a Rusiei”. Vorbind la Downing Street, premierul britanic a spus împreună cu Duda „nu există nimic pentru care suntem mai uniţi decât sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina”.
Sunak a explicat apoi că au discutat cu preşedintele polonez despre ce „putem face amândoi pentru a ne asigura că Ucraina câştigă acest conflict”. Duda, la rândul său, i-a mulţumit lui Sunak pentru „sprijinul său foarte clar pentru Ucraina” şi pentru sprijinirea securităţii Poloniei.
Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că 101 soldaţi ruşi captivi au fost eliberaţi din Ucraina „în urma unui proces de negocieri”, informează agenţia Interfax.
În ajunul marcării unui an de la invazia ruse a Ucrainei, Adunarea Generală a ONU urmează să voteze săptămâna viitoare o rezoluţie prin care se cere încetarea ostilităţilor şi o pace care să garanteze „suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială” a Ucrainei. Nu există drepturi de veto în Adunarea de 193 de membri, aşa că este sigur că rezoluţia va fi adoptată la sfârşitul sesiunii speciale de urgenţă la nivel înalt, programată pentru 23 februarie. Marea întrebare este câte „Da”-uri va primi textul. Documentul a fost distribuit de surse UE.
Cancelarul german Scholz va fi primit de joe Biden la Casa Albă, pe 3 martie. Discuţiile despre războiul din Ucraina vor ocupa un rol central.
Generalul Mark Milley, şeful de stat major al SUA, a avertizat că nici Rusia, nici Ucraina, nu îşi vor atinge obiectivele militare şi că războiul se va încheia la masa negocierilor. Pentagonul îşi revizuieşte stocurile de arme şi ar putea fi nevoie să-şi intensifice cheltuielile militare, după ce a văzut cât de repede au fost folosite muniţiile în timpul războiului din Ucraina, a spus Milley, într-un interviu pentru Financial Times. „Va fi aproape imposibil pentru ruşi să-şi atingă obiectivele politice prin mijloace militare”, a spus el. De asemenea, ar fi „foarte, foarte greu pentru Ucraina anul acesta să-i alunge pe ruşi din fiecare centimetru din Ucraina ocupată”, a adăugat Milley. „Nu spun că nu se poate întâmpla, dar este extrem de dificil”, a conchis el, „şi, în esenţă, ar necesita prăbuşirea armatei ruse”.
China este dispusă să colaboreze cu Rusia „pentru a promova dezvoltarea continuă a parteneriatului strategic cuprinzător privind coordonarea dintre cele două ţări în noua eră”, este comentariul purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin, despre starea excelentă a relaţiilor bilaterale exprimată de Ministerul de Externe, Serghei Lavrov, la câteva zile după vizita la Moscova a şefului diplomaţiei CPC, Wang Yi. „Sub conducerea strategică” a celor doi şefi de stat Xi Jinping şi Vladimir Putin, „legăturile au menţinut o dezvoltare sănătoasă şi stabilă”, a spus Wang în briefingul zilnic.
În atacul de peste noapte al forţelor ruse asupra Ucrainei, un total de şase persoane au fost ucise: trei la Pokrovsk, două la Bahmut şi una la Avdiivka. Guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, a scris pe Telegram, relatează Kyiv Independent. În schimb, 13 este numărul răniţilor, 11 dintre ei la Pokrovsk.
Rusia a expulzat patru diplomaţi austrieci ca răspuns la o măsură similară luată de Ministerul de Externe la Viena la începutul lunii februarie, scrie agenţia Tass, citând o notă a Ministerului de Externe, potrivit căreia cei patru austrieci au fost declaraţi „persona non grata” şi vor trebui să părăsească Rusia până pe 23 februarie. În cadrul conversaţiei cu ambasadorul Austriei la Moscova, Werner Almhofer, autorităţile ruse au subliniat şi dificultăţile în obţinerea vizelor pentru delegaţiile ruse care merg la Viena pentru a participa la evenimente multilaterale.
Preşedintele Belarusului, Alexander Lukaşenko, a declarat joi că va ordona trupelor sale să lupte alături de aliatul Rusia doar dacă o altă ţară va lansa un atac împotriva Belarusului, a relatat agenţia de presă de stat Belta.
Două rachete ruseşti au lovit infrastructura critică în noaptea de 16 februarie în Kremenchuk, regiunea Poltava, a anunţat guvernatorul Dmytro Lunin.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.296 de tancuri, 6.517 vehicule blindate de luptă, 5.167 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 2.306 sisteme de artilerie, 466 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 239 de sisteme de apărare aeriană, 298 de avioane, 287 de elicoptere, 2.012 drone şi 18 ambarcaţiuni.
Ministrul israelian de Externe Eli Cohen a scris pe Twitter, la 16 februarie, că a sosit la Kiev şi că intenţionează să se întâlnească cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba.
Ruşii au lansat o serie de noi atacuri cu rachete asupra ţintelor din Ucraina. Zeci de şinte au fost vizate în noaptea de miercuri spre joi, susţin ucrainenii.
Armata ucraineană a doborât 16 dintre rachetele ruseşti în primele ore ale zilei.
Deşi oficialii occidentali susţin că Rusia nu are resursele necesare pentru a susţine o nouă campanie ofensivă, datele din teren prefaţează o cu totul altă realitate.
Ruşii au bombardat infrastructura critică din regiunea Liov şi mai multe aşezări din regiunea Poltava.
„Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi până la sfârşitul alertei aeriene”, a transmis guvernatorul regiunii Liov, Maksym Kozytskyi.
Nu există victime, potrivit guvernatorului.
„Evacuarea morţilor şi răniţilor este limitată sau nu se realizează deloc”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Hanna Malyar, pe Telegram.
Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, susţine că oraşul Bakhmut din regiunea Doneţk ar putea fi înconjurat în martie sau aprilie, a informat publicaţia de ştiri rusă controlată de stat, Ria Novosti.
Trei persoane au murit după ce oraşul Pokrovsk a fost lovit de rachetele artileriei ruse. Alte unsprezece persoane au fost rănite în atac, dintre care una se află în stare critică.
Aliaţii occidentali nu vor putea furniza Ucrainei două batalioane complete de tancuri Leopard 2, aşa cum au promis anterior, susţine ministrul german al apărării, Boris Pistorius.