Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu mai figurează pe lista criminalilor „vânăţi”, listă publicată pe site-ul Ministerului de Interne rus, a anunţat agenţia de presă Tass, aceeaşi care a raportat sâmbătă, 4 mai, că liderul ucrainean a fost urmărit „în temeiul unui articol din codul penal”, fără a oferi alte precizări. Şi fostul lider ucrainean Petro Poroşenko a fost căutat de autorităţile ruse şi, de asemenea, nici el nu se mai află astăzi pe listă.
„Astăzi, NATO ajută cât mai mult posibil. Fără ajutorul NATO, Ucraina nu s-ar fi putut apăra atât de mult timp. Ei bine, sunt puţine trupe acolo, adică soldaţi. Sunt nişte observatori, ingineri” Premierul polonez Donald Tusk a declarat jurnaliştilor. Ştirea a fost reluată şi de agenţia rusă Ria Novosti. Tusk nu a precizat ţările de origine şi numărul soldaţilor occidentali din Ucraina.
Rusia a efectuat un atac pe scară largă pe 8 mai împotriva regiunilor Poltava, Kirovohrad, Zaporizhzhia, Lviv, Ivano-Frankivsk, Kiev şi Vinnytsia, vizând în principal infrastructura energetică.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat legile de prelungire a legii marţiale şi a mobilizării generale de la 14 mai la 11 august.
În martie 2024, Suedia a aderat oficial la NATO după un lung proces de solicitare declanşat de invazia Rusiei în Ucraina şi a fost imediat vocală în apelurile sale pentru ca ceilalţi membri ai alianţei să facă mai mult.
Anul 2030 este o dată foarte reală pentru ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană, a declarat Katarina Mathernova, ambasadorul UE în Ucraina, într-un interviu acordat pe 9 mai.
Primul lot de muniţie achiziţionat de ţările aliate în cadrul iniţiativei conduse de Cehia ar trebui să ajungă în Ucraina în luna iunie, a declarat preşedintele ceh Petr Pavel la postul german de televiziune ARD pe 8 mai.
Volodimir Zelenski şi Petro Poroşenko au dispărut de pe lista de urmăriţi a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia.
O alarmă aeriană a început să sune în timpul întâlnirii lui Zelenski cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola de la Kiev.
Preşedintele Volodimir Zelenski l-a înlocuit pe colonelul Serhii Lupanchuk în funcţia de comandant al Forţelor pentru Operaţiuni Speciale ale Ucrainei. Generalul de brigadă Oleksandr Trepak este înlocuitorul lui Lupanchuk.
În decret se precizează că Zalujnîi a fost demis „din serviciul militar din motive de sănătate” şi şi-a păstrat „dreptul de a purta uniforma militară”. Acesta a numit oficial de către preşedintele Zelenski ambasador al Ucrainei în Regatul Unit.
„NATO nu are de gând să staţioneze forţe în Ucraina. Când m-am întâlnit săptămâna trecută cu autorităţile ucrainene, nu mi-au cerut acest lucru”, a declarat domnul Stoltenberg jurnaliştilor italieni, citat de ANSA şi la Repubblica.
Secretarul general al NATO a vorbit anterior în mod repetat despre absenţa planurilor de trimitere de trupe în Ucraina. În aprilie, el a remarcat că ţările din alianţă oferă Ucrainei „sprijin militar substanţial” şi a cerut creşterea aprovizionării, în special a sistemelor de apărare aeriană.
În ultimele luni, preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea trimiterii de trupe. După spusele sale, unele ţări NATO au declarat absenţa unor astfel de planuri, unele au susţinut discuţia pe această temă. Săptămâna aceasta, liderul minorităţii democrate din Camera Reprezentanţilor SUA, Hakim Jeffries, a permis trimiterea de trupe americane în Ucraina.
Liderii europeni, inclusiv şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Comisarul European pentru Comerţ, Valdis Dombrovskis, susţin mişcarea ca mijloc de a ţine Rusia responsabilă pentru acţiunile sale.
Cu toate obiecţiile şi obstacolele logistice anterioare, Belgia a convenit să renunţe la o taxă de 25% pe profituri, facilitându-le alocarea pentru apărarea Ucrainei. Cu toate acestea, decizia a fost criticată de Kremlin, care o consideră că subminează fundamentele legale şi dreptul internaţional.
Personalul militar occidental care antrenează trupele ucrainene pe teren, mai degrabă decât în ţările NATO, ar avea avantaje practice, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pentru The Guardian într-un interviu publicat pe 9 mai.
Parlamentul lituanian a autorizat deja trupele lituaniene să se antreneze în interiorul Ucrainei, dar Landsbergis a indicat că „acest lucru ar fi mai bine să se facă în cadrul unei coaliţii mai mari”, potrivit The Guardian.
Ministrul de externe din Kosovo a declarat că ţara sa este convinsă că Rusia trebuie să piardă războiul din Ucraina pentru ca conflictul să nu se extindă şi mai mult în Europa.
Donika Gervalla-Schwarz a declarat că sprijinul tinerei sale naţiuni pentru Ucraina este necondiţionat – în ciuda faptului că Kievul nu a recunoscut independenţa Kosovo, notează Sky News.
„Ucraina nu a recunoscut Republica Kosovo ca stat, dar noi chiar credem că ştim exact prin ce trece Ucraina”, a declarat ea într-un interviu pentru The Associated Press.
„Şi ştim că există o singură soluţie, nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru Europa. Nu poate fi decât ca Rusia să piardă războiul şi Ucraina să câştige acest război. În caz contrar, Europa ar trebui să se pregătească pentru alte conflicte pe continentul nostru”, a afirmat aceasta.
Un atac cu drone a declanşat un incendiu şi a avariat mai multe rezervoare ale unui depozit de combustibil din regiunea Krasnodar din Rusia, a anunţat, joi, administraţia regiunii, potrivit Reuters.
Aproximativ şase drone au fost distruse şi mai multe resturi au căzut pe rafinăria din apropierea satului Yurovka, au explicat ruşii pe Telegram.
Informaţia nu a fost confirmată încă de ucraineni. Atacurile cu drone asupra instalaţiilor energetice din interiorul Rusiei au fost frecvente în ultimele luni. Oficialii de la Kiev spun că lansează dronele pentru a submina capacitatea de război a Rusiei şi pentru a răspunde atacurilor Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Depozitul de petrol din Krasnodar a fost atacat de mai multe ori în trecut.
Guvernul Statelor Unite lucrează la pachete suplimentare de finanţare pentru Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, în timpul unei conferinţe de presă la 8 mai, potrivit Kyiv Independent.
Statele Unite au adoptat în aprilie un pachet de ajutor militar de 61 de miliarde de dolari, mult aşteptat, după şase luni de lupte politice interne şi întârzieri.
,,Lucrăm la alte pachete”, a declarat Miller reporterilor.
,,Cred că vă puteţi aştepta să ne vedeţi revenind la ritmul în care ne aflam înainte de a avea această pauză de finanţare”.
Budapesta stârneşte din nou suspiciuni în cea mai mare alianţă militară din lume, deoarece promite să sfideze o iniţiativă a NATO.
Planul pe termen lung al alianţei de a sprijini militar Ucraina a fost convenit în luna aprilie, dar a fost numit miercuri de ministrul de externe al Ungariei drept o ,,misiune nebună”, scrie Sky News.
Conform planurilor, NATO ar prelua o parte din activitatea de coordonare de la o coaliţie condusă de SUA, cunoscută sub numele de grupul Ramstein.
Discutând miercuri despre aceste planuri, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că ,,Ungaria va rămâne în afara misiunii nebuneşti a NATO, în ciuda tuturor presiunilor”.
Relaţiile dintre Budapesta şi NATO s-au deteriorat din cauza tergiversării de către Ungaria a ratificării aderării Suediei la NATO – aprobată în cele din urmă de Budapesta în martie – şi, de asemenea, din cauza legăturilor strânse ale premierului Viktor Orban cu Moscova.