Fostul cancelar german, Gerhard Schroeder, se află la Moscova pentru discuţii privind aprovizionarea cu gaze prin Nord Stream 1. relatează Der Spiegel, citând diverse surse, dar fără a clarifica cu cine ar trebui să se întâlnească. În această dimineaţă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS, confirmase prezenţa lui Schroeder la Moscova. „O întâlnire” cu preşedintele rus Vladimir Putin „nu este planificată în prezent, dar nu excludem contacte” între cei doi, a spus el. Fostul cancelar a fost mult timp criticat în Germania pentru prietenia sa cu Putin şi pentru rolurile sale în companiile energetice ruseşti.
Şeful Rosmocos, agenţia spaţială rusă, s-a schimbat, dar nu s-au schimbat tonurile, care sună a ameninţări. Iuri Borisov, care a preluat de la Dimitrij Rogozin în urmă cu câteva săptămâni, a declarat că Federaţia Rusă va abandonează Staţia Spaţială Internaţională după 2024, când va începe construcţia unei noi instalaţii exclusiv ruseşti.
Un premiu care poartă numele lui Winston Churchill i-a fost acordat preşedintelui Volodimir Zelenski, pentru a sărbători curajul său şi pe cel al poporului ucrainean în faţa invaziei ruse.
BoJo şi-a amintit apoi de orele dramatice în care Zelensky l-a sunat la ora 4 dimineaţa, pe 24 februarie, pentru a-i da vestea despre începerea invaziei pe scară largă „fără sens” a forţelor Moscovei.
„Mulţumesc pentru tot ce ai făcut, Volodimir, Slav Ukrain!», i-a transmis Johnson.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, aflat în timpul misiunii sale în Africa, denunţă „ipocrizia” celor din Africa care refuză să vorbească despre „război”, nefiind de acord să plătească preţul libertăţii. Macron se află într-o misiune în Africa, cu escale în Camerun, Benin şi în Guineea-Bissau.
Moscova şi-a anunţat intenţia de a achiziţiona drone de luptă Bayraktar TB2 fabricate în Turcia, a anunţat de CnnTurk, citând o conversaţie pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan ar fi avut-o cu colegul său rus Vladimir Putin săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Teheran. „Putin mi-a spus că vrea să lucreze cu Baykar”, a spus Erdogan, în cadrul unei întâlniri a partidului său, AKP, de ieri, citând numele cunoscutei companii turce de drone al cărei important oficial, Selcuk Bayraktar, este ginerele preşedintelui turc.
Potrivit reconstrucţiei presei, Putin a propus şi deschiderea unei fabrici Baykar în Rusia, pentru producţia de drone. În ultimii ani, armele turceşti au fost folosite în diverse contexte de război, inclusiv în Libia, Siria şi în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan din Nagorno-Karabah.
Deja, înainte de invazia rusă, Baykar vindea arme la Kiev, în timp ce sunt 50 de drone primite de Ucraina de la începutul războiului, potrivit ministrului ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. CEO-ul Baykar, Haluk Bayraktar, a declarat săptămâna trecută că firma sa nu va vinde niciodată arme Rusiei, în timpul unui interviu acordat CNN.
Putin şi Erdogan au stabilit o întâlnire pentru 5 august, la Soci, o staţiune dragă şefului Rusiei.
Ocupanţii au bombardat 10 aşezări din Doneţk în timpul zilei. Toate loviturile au fost îndreptate împotriva aşezărilor civile şi infrastructurii civile.
Forţele ruse au lovit infrastructura portuară din regiunea Mykolaiv din sudul Ucrainei, a declarat marţi primarul Oleksandr Senkevich, conform Reuters.
UPDATE 06:00 Rusia intensifică atacurile aeriene în regiunea Doneţk
Rusia ar fi intensificat atacurile aeriene asupra unor aşezări din regiunea Donetsk, în estul Ucrainei, potrivit unor oficiali.
Atacurile aeriene ruseşti continuă din ce în ce mai mult în oraşele Bakhmut, Kramatorsk, Chasiv Yar, Sloviansk şi Kostyantynivka, precum şi în satele din jur.
Rachetele care au vizat Bakhmut, Kramatorsk şi Kostyantynivka în ultima săptămână au avariat grav şcoli, case, întreprinderi, pieţe, zone industriale şi alte structuri din regiune, relatează agenţia turcă de stat Anadolu.
UPDATE 04:00 Gigantul rus Gazprom a crescut brusc presiunea în conducta care livrează gazul rusesc în Europa, fără o notificare prealabilă, a declarat marţi compania de stat ucraineană care operează gazoductul.
Astfel de creşteri de presiune ar putea duce la situaţii de urgenţă, inclusiv la ruperi de conducte, iar operatorii de conducte sunt obligaţi să se informeze reciproc cu privire la acestea în avans, a precizat compania ucraineană.
UPDATE 01:30 Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că Turcia se aşteaptă ca Kievul şi Moscova să îşi respecte responsabilităţile asumate în cadrul unui acord semnat cu privire la exporturile de cereale ucrainene, relatează Reuters.
Ucraina, Rusia, Naţiunile Unite şi Turcia au semnat vineri acordul care vizează să ofere navelor un pasaj sigur pentru a trece prin trei porturi ucrainene din Marea Neagră, care au fost blocate de Rusia de la invazia sa din 24 februarie.
„Ne aşteptăm ca ei să îşi asume acordurile pe care le-au semnat şi să acţioneze conform responsabilităţilor pe care şi le-au asumat”, a declarat Erdogan într-un interviu. Erdogan a adăugat că „aspectul operaţional” al mecanismului va fi coordonat de la un centru din Istanbul, implicând reprezentanţi ai tuturor părţilor.
„Chiar şi în ciuda concesiei privind turbina Nord Stream, Rusia nu va relua livrările de gaze către ţările europene, aşa cum este obligată prin contract. Toate acestea sunt făcute de Rusia în mod deliberat pentru a le îngreuna cât mai mult posibil europenilor să se pregătească pentru iarnă”, a declarat Zelensk în discursul său nocturn, potrivit CNN.
„Acesta este un război deschis al gazelor pe care Rusia îl duce împotriva unei Europe unite – exact aşa ar trebui să fie perceput”.
Zelenski a continuat spunând că ultima mişcare a Moscovei face parte dintr-o gamă mai largă de acţiuni despre care a spus că sunt „forme de teroare”.
Compania rusă Gazprom a anunţat, luni, reducerea semnificativă a fluxului prin gazoductul Nord Stream 1, invocând probleme tehnice, în contextul în care livrările tocmai au fost reluate săptămâna trecută, la un debit mai mic, după o perioadă de întreţinere.
„Capacitatea de distribuţie a staţiei Portovaia va scădea la 33 de milioane de metri cubi pe zi începând de miercuri, 27 iulie”, a comunicat luni după-amiază compania Gazprom, conform Agenţiei France-Presse.
Gazprom redusese deja de la 167 de milioane de metri cubi la 67 de milioane de metri cubi livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1. Acum, producţia va fi diminuată la nivelul de doar 20%, notează publicaţia Die Welt.
„Nu există niciun motiv tehnic pentru a fi reduse livrările de gaz”, a reacţionat imediat Guvernul Olaf Scholz.