Războiul din Ucraina, ziua 212. Comisia de investigaţie a ONU a constatat „crime de război” în Ucraina / Zelenski, mesaj către soldaţii lui Putin / Finlanda restricţionează intrarea ruşilor / Au început „referendumurile” în regiunile ocupate de ruşi şi continuă bombardamentele / Patriarhul Kirill recrutează în biserică

23 sept. 2022, 22:37, Știri externe

Alexandru Stan, Daniel Contescu, Simona Chirciu

UPDATE 23:00 SUA: noi sancţiuni împotriva Moscovei, în caz de anexare

„Statele Unite şi aliaţii noştri pregătesc noi sancţiuni împotriva Rusiei, dacă va continua cu anexarea teritoriilor ucrainene”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, într-un briefing de presă.

UPDATE 22:30 Kiev: minorii votează pentru referendumul privind anexarea

Chiar şi minori cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani au fost implicaţi în operaţiuni de votare în Doneţk, una dintre cele patru regiuni ucrainene ocupate în care au fost convocate acum „referendumuri”, a declarat, pentru CNN, Andrii Iusov, un oficial al Sbu, serviciile secrete ucrainene. „Nu există referendum. Este o imitaţie. Localnicii îl ignoră”, a spus Iusov, unii oameni sunt pur şi simplu forţaţi să voteze. Sunt autobuze cu oameni aduşi din Crimeea la vot”.

UPDATE 22:10 50.000 de oameni în piaţa din Moscova pentru a susţine referendumul

Aproximativ 50.000 de oameni au mers la o demonstraţie la Moscova în sprijinul referendumurilor din autoproclamatele Republici Populare Doneţk şi Lugansk şi în regiunile Herson şi Zaporijia., scrie Ria Novosti, citând Ministerul de Interne de la Moscova.

Războiul din Ucraina, ziua 1124. Trump crede că o încetare a războiului în Ucraina ar putea fi decisă până de Paște/Au început discuţiile dintre SUA şi Ucraina în Arabia Saudită

21:12

Trimisul american Steve Witkoff, optimist privind negocierile cu Ucraina: Putin vrea pace

16:48

UPDATE 22:00 Mass-media: Rusia va creşte cheltuielile militare pentru 2023 cu 43%

Preşedintele rus Vladimir Putin se pregăteşte să mărească finanţarea pentru cheltuielile militare. Potrivit Bloomberg, Moscova va investi mult mai mult decât se aştepta în apărare, ţinând cont de războiul din Ucraina. Cheltuielile militare vor depăşi planificarea bugetară iniţială pentru 2023 cu peste 43%, în timp ce cele pentru securitatea naţională şi aplicarea legii vor creşte cu peste 40%, conform planului financiar pe trei ani. În acest moment, Moscova investeşte aproape 5 trilioane de ruble (84 de miliarde de dolari) în sectorul de apărare, egal cu 3,3% din PIB-ul său.

UPDATE 21:30 Atentatele ruseşti la Mikolaiv, 40 de clădiri avariate

Peste 40 de clădiri din Mikolaiv au fost avariate de bombardamentele ruseşti de aseară cu rachete S-300 şi mai multe lansatoare de rachete Smerch. Potrivit Ukrinform, primarul Oleksandr Sienkevych a anunţat pe Telegram, precizând că este vorba de 35 de case, şase blocuri şi două magazine, dar şi de infrastructuri industriale şi portuare. Au fost semnalate avarii şi la reţeaua de apă.

UPDATE 21:00 Belarus reduce personalul diplomatic eston: a fost nerespectuos faţă de suveranitatea noastră

Autorităţile din Belarus au anunţat reducerea personalului diplomatic eston în ţară, care se va limita la un ofiţer de afaceri consulare şi un angajat tehnico-administrativ. „În contextul atitudinii lipsite de respect faţă de suveranitatea ţării noastre din partea liderilor estoni, Belarus nu vede sensul prezenţei diplomatice mari a Estoniei pe teritoriul său”, a informat Ministerul de Externe din Belarus într-un comunicat.

În acelaşi timp, Minsk a decis să îşi reducă drastic prezenţa diplomatică în Estonia până când liderii estonieni „se vor întoarce la principiile universal recunoscute de civilizaţie şi la dialog şi respect reciproc”. Belarus acuză Estonia că a efectuat „încercări oficiale de a-şi însuşi dreptul de a vorbi în numele poporului belarus”. „Nu se poate decât să le considerăm drept provocări la adresa suveranităţii şi independenţei ţării noastre”, conchide nota.

UPDATE 20:40 Finlanda va limita semnificativ intrarea ruşilor

Finlanda va restricţiona „semnificativ” intrarea în ţară pentru cetăţenii ruşi, a relatat ziarul Helisingin Sanomat, anunţând o conferinţă de presă seara a ministrului de Externe, Pekka Haavisto, pe această temă.

UPDATE 20:30 Abramovici a zburat cu prizonierii schimbaţi la Moscova

Fostul proprietar al Chelsea, Roman Abramovici, a jucat un „rol cheie” în eliberarea a cinci britanici deţinuţi de separatiştii pro-ruşi. The Sun raportează că îl citează pe John Harding, unul dintre prizonierii eliberaţi, potrivit căruia oligarhul ar fi stat mult de vorbă cu colegul său deţinut, Shaun Pinner, în zborul către Riad, Arabia Saudită, după ce prinţul moştenitor Mohammed bin Salman a luat parte la negocieri. „Shaun a vorbit mult cu el (n.r. – Abramovici) despre fotbal, iar eu vorbeam cu asistentul lui”, a spus Harding pentru The Sun. Abramovici, în vârstă de 55 de ani, a fost sancţionat de guvernul Regatului Unit şi este, de asemenea, supus sancţiunilor din partea UE.

UPDATE 19:30 Michel: Sancţiuni inevitabile pentru a-l opri pe Putin

„Acest război este o agresiune neprovocată, ilegală şi nejustificată, care urmăreşte schimbarea prin forţă a graniţelor recunoscute internaţional. Şi din moment ce trebuie să oprim maşina de război de la Kremlin, sancţiunile economice masive împotriva Moscovei erau inevitabile”, a spus preşedintele Consiliului European, Charles Michel, vorbind la Adunarea Generală a ONU de la New York. „Mobilizarea anunţată a sute de mii de rezervişti confirmă că acesta este un război cu caracter ruşinos şi nu o „operaţiune specială”, aşa cum a definit preşedintele Vladimir Putin”, a mai zis Michel.

UPDATE 19:00 Moscova: războiul nuclear nu ar avea învingători

„Un război nuclear nu trebuie purtat niciodată” pentru că „nu pot exista învingători”. Alexander Venediktov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate Naţională al Rusiei, a declarat într-o conferinţă cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a crizei rachetelor din Cuba: „O ciocnire cu SUA şi NATO, care ar risca un conflict militar deschis, nu este în interesul nostru”, a declarat vice-ministrul de externe Serghei Riabkov, într-un mesaj video la acelaşi eveniment. Cu toate acestea, Riabkov a acuzat Statele Unite şi Marea Britanie că „împinge Kievul să aducă ostilităţi pe teritoriul Rusiei”, este informaţia transmisă de Tass.

UPDATE 18:40 Finlanda restricţionează intrarea ruşilor

Finlanda va limita „semnificativ” intrarea ruşilor pe teritoriul său: guvernul de la Helsinki anunţă acest lucru după cozile care s-au creat la graniţă în urma anunţului Moscovei privind mobilizarea parţială.

UPDATE 18:20 Avertismente private din partea SUA către Moscova privind ameninţarea nucleară

SUA trimit mesaje private către Moscova de câteva luni, inclusiv prin intermediul Departamentului de Stat, avertizând conducerea rusă asupra consecinţelor grave care ar urma utilizării armelor nucleare, a dezvăluit publicaţia Washington Post, citând directori americani, potrivit cărora mesajele subliniază ceea ce Joe Biden şi consilierii săi au expus public.

UPDATE 18:00 Zelenski: China are o poziţie ambiguă

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, China „are o poziţie ambiguă”. Preşedintele ucrainean Zelenski a spus acest lucru într-un interviu acordat unor mass-media franceze, inclusiv Ouest-France şi Nice-Matin. „Înainte de invazia pe scară largă, existau canale de comunicare între ţările noastre, am avut multă cooperare economică şi comercială”, a explicat el. Dar „deocamdată nu avem un canal de comunicare cu China şi este păcat”, a regretat el. „Aş dori ca ei să ajute Ucraina”, a conchis şeful ţării.

UPDATE 17:00 Kiev: Teritoriile Doneţk au fost recâştigate în ziua referendumului

Forţele armate ucrainene au susţinut că au preluat noi teritorii în estul ţării, în ziua în care începe referendumul pentru anexarea regiunilor Donbass, Herson şi Zaporizhzhia la Rusia. Adjunctul şefului de stat major ucrainean, Oleksii Hromov, a declarat că armata ucraineană a recucerit satul Yatskivka, din regiunea Doneţk, şi a recâştigat poziţiile pierdute anterior în direcţia Bakhmut.

UPDATE 16:30 Patriarhul Kirill îi îndeamnă pe ruşi să se înroleze

Patriarhul ortodox rus Kirill îndeamnă să nu se teamă de moartea în luptă, în timp ce mii de tineri ruşi sunt mobilizaţi pentru a merge la luptă în Ucraina.

„Mergeţi cu curaj să vă îndepliniţi datoria militară. Aminteşte-ţi că, dacă vei muri pentru ţara ta, vei fi cu Dumnezeu în împărăţia lui, în glorie şi viaţă veşnică”, a spus şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, potrivit unui videoclip difuzat de Nexta TV.

?Patriarch Kirill urged not to be afraid of death amid mobilization

„Go bravely to fulfill your military duty.And remember that if you die for your country, you will be with God in his kingdom, glory and eternal life”

Maybe Kirill will refuse an armored Mercedes and security? pic.twitter.com/Bo6WaYcUKp

— NEXTA (@nexta_tv) September 22, 2022

UPDATE 15:30 În 7 luni de război au fost distruse 270 de locuri religioase

În perioada 24 februarie – 20 septembrie 2022, cel puţin 270 de locuri religioase din 14 regiuni ale Ucrainei au fost distruse complet sau parţial de atacul din partea Federaţiei Ruse: biserici, moschei, sinagogi, şcoli şi clădiri administrative ale comunităţilor religioase ucrainene, susţine agenţia Risu (Serviciul de Informaţii Religioase al Ucrainei) pe baza unei monitorizări efectuate de Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Afaceri Etnice şi Libertate de Conştiinţă (Dess) în colaborare cu Laboratorul de Studii Academice ale Religiei.

În detaliu, cinci dintre cele 270 de locuri avariate de atacul rusesc sunt musulmane, cinci evreieşti, celelalte 260 sunt de creştine. Treizeci dintre siturile afectate aparţin diferitelor comunităţi protestante, 21 Bisericii Ortodoxe Ucrainene, patru Bisericii Romano-Catolice, trei Bisericii Greco-Catolice şi 66 Martorilor lui Iehova. 52% (136 de locuri) din toate cele 260 de situri creştine care au fost distruse complet sau parţial de atacul rusesc aparţin Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Cel mai mare număr de situri religioase avariate se găsesc în regiunile Doneţk (67) şi Lugansk (58), urmate de regiunile Kiev (43) şi Harkov (35).

UPDATE 14:50 Ordinul de mobilizare militară al lui Putin nu va fi pus în aplicare în Cecenia, a anunţat şeful ţării, Ramzan Kadîrov

Şeful Ceceniei a explicat că 20.000 de ceceni au fost deja trimişi în războiul cu Ucraina.

UPDATE 14:40 Organizatorii „referendumurilor” sunt pregătiţi să anunţe „rezultatele” pe 28 septembrie 2022, în prima zi după încheierea „votului”

„… vom sprijini decizia privind viitorul nostru, care va fi luată de majoritatea locuitorilor din Republicile Populare Doneţk şi Lugansk, regiunile Zaporojie şi Herson”, spune Putin.

„Încercările Ucrainei de a returna teritoriile din Donbas după aderarea acestora la Rusia vor fi considerate atacuri asupra ţării, în conformitate cu Constituţia Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Dmitri Peskov, într-un briefing.

„Dacă la referendum se ia o decizie privind anexarea teritoriilor din Donbas la Rusia, procesul de aderare se va desfăşura suficient de rapid şi în deplină conformitate cu legislaţia rusă”, a mai zis Peskov.

„Desigur, va fi necesară o anumită decizie atât a parlamentului nostru, cât şi a preşedintelui, semnarea actelor necesare reclamând o serie de proceduri. Totul se va face în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare”, a adăugat Dmitri Peskov.

UPDATE 14:30 Comisia de investigaţie a ONU a constatat „crime de război” în Ucraina

Comisia specială a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului a constatat „crime de război” comise în Ucraina după lansarea invaziei militare ruse, în februarie, conform unui raport prezentat vineri şi citat de cotidianul Le Monde.

UPDATE 14:20 Au început aşa-zisele referendumuri în teritoriile ucrainene aflate sub ocupaţie rusă

Procesul va dura patru zile. Locuitorii din raioanele Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson sunt chemaţi să îşi exprime voinţa cu privire la alipirea la Rusia a teritoriului unde locuiesc.

Timp de patru zile, „votarea” va avea loc la domiciliul locuitorilor, „din motive de securitate”, scrie agenţia rusă de presă RIA Novosti, controlată de stat. În ultima zi a aşa-numitelor „referendumuri”, pe 27 septembrie, localnicii vor fi rugaţi să meargă la „secţiile de votare”.

La „referendumul pentru aderarea regiunii Zaporojie la Federaţia Rusă” nu există încălcări până acum, a declarat reporterilor Galina Katyushchenko, preşedintele „comisiei electorale” din regiune.

„Toţi membrii comisiilor electorale, în total, peste cinci mii de oameni, şi-au început munca şi asigură procesul de vot în afara secţiei de votare. În plus, a început şi votul cazacilor care locuiesc în afara regiunii, în „secţiile de votare” formate în Rusia, în „republicile populare Lugansk şi Doneţk”, precum şi în regiunea Herson”, a spus Katyushchenko.

Situaţia din auto-proclamata ”Republică Populară Lugansk”

Aşa-zisa Comisie Electorală Centrală a deschis 460 de „secţii de vot” în întreaga „republică” la ora 8:00, ora Moscovei.

„Secţii de vot” în cadrul aşa-zisului referendum „cu privire la intrarea Republicii Populare Lugansk în Federaţia Rusă ca subiect (al federaţiei)” au început să funcţioneze pe întreg teritoriul „Republicii Populare Lugansk”.

Din raţiuni de securitate, comisiile electorale lucrează în afara incintelor secţiilor de votare. În perioada 23 – 26 septembrie, votul se va desfăşura prin evitarea de către angajaţii comisiilor electorale a zonelor adiacente, a spaţiilor publice şi a altor locuri pretabile pentru vot.

Pe 27 septembrie, locuitorii „Republicii Populare Lugansk” vor putea vota direct la secţiile de votare, între orele 08:00 şi 16:00.

Votul la referendum este organizat şi pentru rezidenţii LPR care locuiesc pe teritoriul Federaţiei Ruse. În total, în Federaţia Rusă sunt deschise 201 de secţii de votare în acest scop.

Situaţia din auto-proclamata ”Republică Populară Doneţk”

„Votul” a început concomitent cu cel din „republica” Lugansk, vecină, conform înţelegerii la care au ajuns anterior şefii celor două „republici”, Leonid Pasechnik şi Denis Puşilin.

La „secţiile de votare” se va putea „vota” doar în ultima zi. În primele trei zile, pe teritoriul republicii vor lucra comisii electorale mobile. Nu se cunoaşte numărul exact de „secţii de vot” deschise în aşa-zisa „Republică Populară Doneţk”, dar INTERFAX.RU menţionează că sunt deschise cel puţin 450 de astfel de „secţii”.

Situaţia din Regiunea Herson

„Toate comisiile electorale de circumscripţie au început să lucreze. Evaluăm situaţia ca fiind pozitivă. Toate grupurile au plecat şi deja ne informează că se formează chiar cozi la unele secţii de votare”, a declarat reporterilor Marina Zakharova, preşedintele „comisiei electorale” din regiune.

Astăzi, „votul” are loc în teritoriile adiacente secţiilor de vot, precum şi în apropierea diferitelor instituţii şi întreprinderi. De altfel, în perioada 23 – 26 septembrie, „votul” va avea loc în afara spaţiilor speciale, iar „secţiile de votare” se vor deschide publicului pe 27 septembrie.

Potrivit „comisiei electorale din Herson”, pe liste sunt aproximativ 750.000 de locuitori ai regiunii. „Votul la referendum” va fi organizat şi în aşezările din regiunea Nikolaev, care se află sub controlul Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, întrucât aceste localităţi (sate) au fost ataşate administrativ regiunii Herson prin decret al şefului administraţiei militaro-civile.

UPDATE 13:33 Berlusconi face propagandă pentru Putin

Berlusconi declară că Vladimir Putin a fost „forţat” să invadeze Ucraina şi că, el şi-a dorit să pună la conducerea Kievului „oameni decenţi”

UPDATE 13:00 Ce planuri are Lukaşenko? Decide Belarus mobilizarea militară pentru a-l sprijini pe Putin?

Aleksandr Lukaşenko declară, vineri, că oponenţii autorităţilor bieloruse răspândesc informaţii false privind o posibilă mobilizare militară pentru a sprijini Rusia în atacarea Ucrainei.

UPDATE 12:20 Zelenski le spune trupelor ruseşti că există „opţiuni pentru a supravieţui”

El a spus că 55.000 de soldaţi ruşi „au murit în acest război în şase luni”, deşi Rusia a spus că cifra este mult mai mică.

Alte zeci de mii de oameni sunt „răniţi şi mutilaţi”, a adăugat Zelenski.

Făcând un apel direct, el a spus: „Vreţi mai mult? Nu? Atunci protestaţi. Împotriviţi-vă. Fugiţi. Sau predaţi-vă ucrainenilor. Acestea sunt opţiunile pentru a supravieţui.”

Zelenski a descris decizia lui Vladimir Putin de a mobiliza 300.000 de rezervişti ca fiind o „recunoaştere sinceră a faptului că armata lor regulată, care a fost pregătită timp de decenii pentru a prelua o ţară străină, nu a rezistat şi s-a prăbuşit”.

Din cauza mobilizării, războiul este acum ceva care „a intrat în fiecare casă rusească”, a adăugat el.

El a continuat: „Tocmai la faptul că Ucraina este puternică reacţionează conducerea Rusiei, schimbând tactica şi încercând să atragă şi mai mulţi cetăţeni şi resurse ruseşti în război”.

UPDATE 11:27 Ucraina şi-a asigurat capete de pod pe malul de est al râului Oskil, pe care trupele ruse au încercat să îl integreze într-o „linie defensivă consolidată” după retragerea lor din regiunea Harkov, potrivit celei mai recente evaluări efectuate de Ministerul Apărării din Regatul Unit

UPDATE 10:40 Ucraina susţine că Rusia intenţionează să încadreze rezultatele referendumului ca fiind un semn de sprijin popular, iar apoi să le folosească drept pretext pentru anexare, similar cu preluarea Crimeei în 2014, pe care comunitatea internaţională nu a recunoscut-o

Şeful separatiştilor susţinuţi de Rusia în Doneţk a denunţat atacurile ucrainene drept „bombardamente barbare cinice”, menite să provoace cât mai multe pagube civililor.

Prin încorporarea celor patru zone în Rusia, Moscova ar putea justifica escaladarea militară ca fiind necesară pentru a-şi apăra teritoriul. Miercuri, Putin a declarat că Rusia va „folosi toate mijloacele de care dispunem” pentru a se proteja, o referire aparentă la armele nucleare. „Aceasta nu este o cacealma”, a spus el.

Rezultatele referendumului în favoarea Rusiei sunt considerate inevitabile. Votul din Crimeea din 2014, criticat la nivel internaţional ca fiind fraudat, a avut un rezultat oficial de 97% în favoarea anexării oficiale.

Referendumurile au fost denunţate de lideri mondiali, printre care preşedintele american Joe Biden, secretarul general al ONU Antonio Guterres şi preşedintele francez Emmanuel Macron, precum şi de NATO, Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), dar şi Turcia.

UPDATE 9:00 Ruşii pleacă din ţară pentru a evita recrutarea

Kremlinul spune că rapoartele privind fuga bărbaţilor în vârstă de luptă sunt exagerate. Dar la graniţa cu Georgia s-au format cozi kilometrice de vehicule care includ bărbaţi care încearcă să scape de război.

UPDATE 8:30 Liderii pro-Moscova din regiunile controlate de ruşi organizează referendumuri vineri

În condiţiile în care preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, de asemenea, în această săptămână, un proiect militar de înrolare a 300.000 de soldaţi pentru a lupta în Ucraina, Moscova pare să încerce să recâştige controlul în conflict.

Rusia susţine că este o oportunitate pentru oamenii din regiune de a-şi exprima punctul de vedere.

UPDATE 8:00 Patriarhul Kirill recrutează în biserică: „Dacă vei muri pentru ţara ta, vei fi cu Dumnezeu în împărăţia lui”

UPDATE 3:45 – Armata ucraineană distruge echipamentele ruseşti din sudul Ucrainei.

Comandamentul Operaţional „Sud” al Ucrainei a raportat că forţele ucrainene au ucis 18 militari ruşi şi au distrus trei obuziere Msta-S şi Msta-B, două tancuri şi două vehicule blindate pe 22 septembrie.

UPDATE 2:18 -Forţele aeriene ucrainene au doborât patru drone iraniene.

Comandamentul Operaţional „Sud” al Ucrainei a raportat că au folosit două rachete pentru a doborî patru drone iraniene Shahed-136 pe 22 septembrie.

UPDATE 1:39 -Guvernator: Armata rusă loveşte Zaporojie, loveşte infrastructura.

Guvernatorul regiunii Zaporojie, Oleksandr Starukh, a raportat târziu, pe 22 septembrie, că forţele ruse au lansat aproximativ 10 proiectile şi au lovit infrastructura. Nu există informaţii despre victime şi daune momentan.

UPDATE 1:16 – Procuratura Generală: bombardamentele ruseşti de la Toretsk au ucis doi civili şi a provocat şase răniţi pe 22 septembrie.

Potrivit Procuraturii Generale, obuzele ruseşti au lovit o clădire cu două etaje, un magazin, case particulare şi o maşină. În urma bombardamentelor, doi civili au fost ucişi, iar şase locuitori, inclusiv o fată de 15 ani, au fost răniţi.

UPDATE 12:21- Guvernator: Rusia trage în jur de 130 de proiectile, rănind patru civili în regiunea Sumi.

Guvernatorul regiunii Sumi, Dmytro Zhyvytskyi, a raportat că forţele ruse au bombardat comunităţile Shalyhyne, Velyka Pysarivka, Bilopillia, Krasnopillia, Znob-Novhorodske, Esman, Khotin, Yunakivka, Seredyna-Buda şi Myropillia.

În urma bombardamentelor ruseşti, patru civili au fost răniţi, iar două duzini de case, două afaceri, şapte maşini, o şcoală, linii electrice, o grădiniţă şi un centru cultural au fost avariate, a raportat Zhyvytskyi. Fragmente de obuze ruseşti au ucis nişte pui, a adăugat el.

UPDATE 00:00- „Protestaţi, luptaţi, fugiţi sau predaţi-vă”: Zelensky face apel la ruşi împotriva mobilizării

Preşedintele ucrainean face apel la ruşi să ia atitudine împotriva mobilizării pe frontul ucrainean anunţată cu o zi înainte de Kremlin.
„Protestaţi, luptaţi, fugiţi sau predaţi-vă”, a comunicat el într-un mesaj video.

UPDATE 23:00 Putin le comandă personal generalilor de pe front

UPDATE 22:40 Kiev: Mulţi torturaţi printre prizonierii ucraineni eliberaţi

Potrivit autorităţilor de la Kiev, „mulţi” dintre cei 215 prizonieri de război ucraineni eliberaţi în schimbul din ultimele ore cu Rusia au fost „torturaţi” în timpul captivităţii.

REZUMATUL ZILEI A 211-A DE RĂZBOI

În cea de-a 211-a zi de război în Ucraina, Statul Major al Rusiei relatează că, în urma mobilizării parţiale anunţate de preşedintele Vladimir Putin, în ultimele 24 de ore, 10.000 de cetăţeni s-au prezentat la comisariatele militare pentru a lupta ca voluntari în Ucraina, fără a aştepta convocarea. În realitate, exodul cetăţenilor ruşi care nu vor să lupte continuă fără încetare. Germania s-a arătat dispusă să-i primească pe dezertori, în timp ce Rusia îi ameninţă cu câte 15 ani de închisoare.

Protestele se înmulţesc şi în toată ţara împotriva deciziilor Kremlinului. Peste 1.300 de persoane au fost oprite de poliţie în urmate protestelor declanşate după „mobilizarea parţială” ordonată de preşedintele Putin. Datele vin de la ONG-ul Ovd-Info care are în prezent ştiri despre 1.307 de persoane arestate în 39 de oraşe din Rusia. Oraşul cu cele mai multe arestări este Moscova, unde poliţia a băgat 527 de persoane în dube. În Sankt Petersburg sunt 480 de reţinuţi. Între timp, a avut loc un schimb de prizonieri, semn că dialogul îşi face, treptat, loc.

Traficul cetăţenilor ruşi care ajung în Finlanda trecând punctele de trecere a frontierei din zona de sud-est a crescut. Datele sunt de la poliţia de frontieră finlandeză. Matti Pitkäniitty, şeful unităţii de Cooperare Internaţională a Grăniceri, spune că un total de 4.824 de cetăţeni ruşi au sosit ieri în Finlanda peste graniţă. Comparativ cu ziua de miercuri din săptămâna precedentă, numărul sosirilor a fost mai mare decât în mod normal.

Noul pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, anunţat de Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă, Josep Borrell, şi menţionat şi de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi prezentat în mod informal ambasadorilor celor 27 de ţări „până la weekend”.
În ciuda condamnărilor Occidentului, de mâine, vineri, 23 septembrie, în regiunile ucrainene ocupate va începe referendumul pentru anexarea la Federaţia Rusă.

Fostul preşedinte rus Medvedev reiterează că „vor fi organizate referendumuri, iar republicile Donbas şi alte teritorii vor fi anexate Rusiei”, subliniind că, pentru a-şi proteja teritoriile, Moscova este dispusă să recurgă şi la „arme nucleare strategice şi arme bazate pe noi principii”.