REPORTAJ: "Celălalt" Cipru după 40 de ani, o zi de paradă într-un alt an fără soluţie - GALERIE FOTO

Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC), recunoscută numai de Turcia, în timp ce comunitatea internaţională o consideră teritoriu al Republicii Ciprului ocupat ilegal, sărbătoreşte pe 20 iulie începutul invaziei turceşti pe insulă, ce a avut loc în 1974 ca răspuns la lovitura de stat instrumentată de greci în 15 iulie în acelaşi an prin care preşedintele Ciprului Makarios al III-lea a fost înlocuit cu liderul naţionalist Nikos Sampson, militant pentru unirea cu Grecia.

GALERIE FOTO

TRNC consideră intervenţia Turciei din 1974 o operaţiune pentru pace, fără de care lovitura de stat din 15 iulie 1974 s-ar fi încheiat cu uciderea în masă a ciprioţilor turci.

Conflictul armat deschis astfel s-a soldat cu pierderi de vieţi omeneşti şi abuzuri comise de-o parte şi de alta.

În urma încetării focului, în august 1974, a fost stabilită o zonă-tampon controlată de ONU, existentă şi în prezent, între teritoriul cipriot turc şi restul insulei.

În februarie 1975, Turcia a declarat teritoriul ocupat stat federal turc, acţiune condamnată de comunitatea internaţională, iar în 1983 Republica Turcă a Ciprului de Nord şi-a proclamat independenţa, rămânând până în prezent nerecunoscută decât de Turcia.

Republica Cipru este singura entitate statală recunoscută de pe insulă, membră UE din 2004. Cu o săptămâna înainte de aderare, ciprioţii greci şi turci au fost chemaţi la referendum să se pronunţe în privinţa propunerii ONU de constituire a unei federaţii din două sate, condusă de un consiliu prezidenţial al cărui preşedinte urma să fie ales, prin rotaţie, din rândul celor două comunităţi (Planul Annan). Totodată, erau stabilite şi măsuri de compensare pentru proprietăţile pierdute de ciprioţii greci (care deţineau până la 90 la sută din proprietăţile din nordul insulei), restituirea unor teritorii ocupate de turci, printre care Famagusta, una din cele mai dezvoltate staţiuni de la malul mării, şi un calendar de retragere a trupelor greceşti şi turceşti de pe insulă. Dacă 64,9 la sută dintre ciprioţii turci au votat "Da" la acest referendum, 75,83 la sută dintre ciprioţii greci nu au fost de acord cu Planul Annan. Astfel, Republica Cipru a intrat în UE, în timp ce autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) nu beneficiază de statutul de membru, aflându-se, pe plan internaţional, într-o relativă izolare.

Totuşi, TRNC are relaţii cu exteriorul, prin instituţiile sale individuale, şi, ca stat nerecunoscut, prin Turcia.

Camera sa de Comerţ, înfiinţată în 1958, înainte ca Cipru să devină independent de Marea Britanie, în 1960, se bucură în continuare de recunoaştere internaţională.

Totodată, Universitatea Est-Mediteraneană (EMU) din Famagusta, înfiinţată în 1979, are programele recunoscute şi încheie în continuu acorduri de schimb universitar cu universităţi din toată lumea.

EMU are 13 facultăţi, cursurile, cu excepţia celor de la Drept şi Educaţie, făcându-se în engleză. Aici vin anual 6.000 de noi studenţi, dintre care aproximativ 20 la sută sunt din TRNC, 40 la sută din Turcia, iar restul din alte ţări, predominant din Orientul Mijlociu şi ţări africane, dar şi din Europa (2 - 3 la sută), chiar dacă universitatea nu este inclusă în programul Erasmus. În prezent sunt şi români care studiază acolo cu burse AIESEC, iar EMU şi-ar dori să încheie şi acorduri de colaborare cu universităţi din România, a explicat vicerectorul Majid Hashemipour.

Acesta laudă universitatea pentru faptul că taxele de studiu nu sunt foarte mari - 8.000 de dolari pe an - şi pot fi acoperite integral cu burse guvernamentale, prin care studenţii beneficiază şi de 200 de dolari pe lună pentru cheltuieli, pentru acordurile încheiate cu universităţi americane, profesorii din 35 de ţări care predau aici, cele 6.000 de locuri în cămine, care vor fi dublate, dar şi plaja privată, foarte frumoasă, de care dispune. EMU oferă şi cursuri de vară, de două săptămâni, ce includ excursii şi costă 275 de dolari. Facultatea sa de Turism a fost cotată numărul 1 în Europa şi 11 în lume de Journal of Tourism and Hospitality Management, mai spune vicerectorul.

În TRNC sunt în total 10 universităţi publice şi private, la o populaţie de 300.000 de locuitori.

"Sectorul serviciilor ne face să trecem mai uşor peste izolarea care ne-a fost impusă. Nu ne putem exporta bunurile, avem restricţii severe în acest sens, dar, când vine vorba de servicii, avem puţin mai mult spaţiu. Din fericire, de la bun început, ciprioţii turcii au realizat că sectorul educaţiei este unul foarte important", le-a spus ministrul de Externe Ozdil Nami celor aproximativ 25 de jurnalişti străini invitaţi în TRNC.

El a continuat arătând că faptul că în TRNC vin studenţi din multe părţi ale lumii este un mare plus: "Am fost recent în Iran, la Teheran, şi am fost întâmpinat de un mare grup de iranieni care absolviseră universităţi din Ciprul de Nord şi înfiinţaseră asociaţii de alumni. A fost foarte plăcut şi să văd că deţin poziţii foarte importante în guvernul ţării. Ieri am avut un oaspete din Albania, care mi-a spus că ministrul albanez de Externe este absolvent al unei universităţi din Ciprul de Nord", a exemplificat ministrul.

"Speram ca, prin educaţie, să putem construi mai multe punţi şi între noi şi ciprioţii greci, dar, din păcate, ei nu permit aceste schimburi, dimpotrivă, se folosesc de recunoaşterea pe care o au pentru a împiedica universităţile noastre să interacţioneze cu alte universităţi din jurul lumii, ceea ce este foarte nedrept şi lipsit de înţelepciune", a mai spus Nami, apreciind că educaţia, cultura, sportul nu ar trebui să fie afectate de problemele politice.

Dezvoltarea schimburilor universitare, ca şi cea a turismului - principala ramură a economiei din TRNC - se loveşte de problema accesibilităţii şi, implicit, a costului transportului. În TRNC nu se poate ajunge direct, decât din Turcia, şi numai la Aeroportul Ercan de lângă Nicosia de Nord, capitala numită Lefkoşa.

În centrul vechi al Nicosiei există un punct pietonal de trecere a frontierei.

Azerbaidjan a permis la un moment dat curse directe Baku - Ercan, şi a fost avertizat de UE că nu va mai putea efectua zboruri în Europa, aşa că aceste curse au fost oprite, a arătat ministrul de Externe al TRNC.

În lipsa altor recunoaşteri, TRNC rămâne dependentă de Turcia, care îi finanţează o treime din buget şi prin care face importuri şi exporturi, deşi cu costuri sporite. Din Turcia va veni apa atât de necesară pe această insulă, pentru irigaţii şi consum, printr-o ţeavă de peste 100 de kilometri, ce va face legătura între coasta de sud a Turciei şi nordul Ciprului în principal pe sub apă. Proiectul, unic în lume, este aşteptat să se încheie la toamnă.

Economia Ciprului de Nord este într-o uşoară, dar constantă creştere, în ciuda faptului că nu poate avea relaţii economice decât cu sau via Turcia. Venitul pe cap de locuitor este de 13.000 - 15.000 de dolari, iar salariul minim de 600 de euro.

Pe de altă parte, Republica Cipru ar putea beneficia, prin uniune, de relaţii comerciale cu cea mai mare economie din regiune - Turcia, apa şi electricitatea aduse din Turcia pe insulă, compensaţii financiare şi returnarea unor proprietăţi, un sector turistic mai competitiv, a arătat ministrul de Externe.

Nami a apreciat că negocierile cu Republica Cipru pentru rezolvarea conflictului şi formarea unui stat federal sunt "în colaps", din cauză că aceasta nu respectă acordurile încheiate în trecut şi doreşte reluarea negocierilor de la zero, în loc ca acestea să se concentreze pe problemele rămase nerezolvate pentru a se încheia mai repede cu soluţia federală optimă.

De exemplu, chiar dacă era deja stabilit ca viitorul stat federal să fie condus prin rotaţie de preşedinţi aleşi din rândul ambelor comunităţi şi rămăsese de stabilit doar cum vor fi aceştia aleşi, acum preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, spune că această soluţie nu este acceptabilă şi că preşedintele trebuie să fie ales printr-un singur vot, ceea ce înseamnă că majoritatea va decide mereu preşedintele, a spus Nami.

"Oamenii, de ambele părţi, s-au săturat, nu mai vor ani şi ani de negocieri. Ajunge! După 50 de ani, ajunge! Trebuie să decidem: suntem serioşi în a ajunge la un acord pentru un stat federal sau am epuizat toate eforturile de a găsi acest acord şi trebuie să ne gândim la alte posibilităţi. Status quoul este inacceptabil, nu se poate continua aşa", a spus ministrul de Externe al TRNC.

Preşedintele TRNC, Derviş Eroglu, a subliniat la rândul său, într-o întâlnire cu cei 25 de jurnalişti străini prezenţi la Lefkoşa, că comunitatea internaţională ar trebui să motiveze Republica Cipru pentru rezolvarea problemei pentru că ciprioţii turci sunt cei care au spus "Da" la referendumul din 2004 pentru crearea unui stat federal, soluţia ONU pentru Cipru, şi pentru că preşedintele Nicos Anastasiades, ales anul trecut, nu acceptă acordurile la care s-a ajuns în ultimii ani de negocieri.

"Noi vom continua să trăim sub embargouri dacă nu se va ajunge la o soluţie nici în următorii 40 de ani, dar partea cipriotă greacă nu este preocupată de asta, pentru că guvernul lor este cel recunoscut", a spus Eroglu.

El a numit aceste embargouri "ruşinoase" pentru ciprioţii turci, arătând că ele acoperă de la circulaţie şi relaţii economice, domenii precum cultura şi sportul.

Astfel, atunci când trupa Deep Purple a fost invitată la cea de-a 25-a aniversare a uneia din universităţile din Ciprul de Nord, "ciprioţii greci s-au străduit să împiedice şi acest eveniment cultural să aibă loc, dar, pentru că era un eveniment cultural, cei de la Deep Purple nu au luat în seamă ameninţările şi intimidările ciprioţilor greci şi au venit şi au cântat", a spus Eroglu.

El a arătat în continuare că, atunci când ansamblurile folclorice din TRNC merg să prezinte spectacole în străinătate, acest lucru nu este anunţat în prealabil, pentru că partea cipriotă greacă ar încerca să împiedice evenimentul respectiv.

"Faptul că o trupă vine în Ciprul de Nord, nu înseamnă recunoaşterea TRNC. (...) Nu cred că prezentarea folclorului sau participarea la evenimente culturale şi sportive înseamnă recunoaştere. (...) Toată lumea ştie că există o ţară numită Republica Turcă a Ciprului de Nord, voi ştiţi asta, sunteţi aici, dar asta nu este recunoaştere", a spus preşedintele Derviş Eroglu.

În opinia sa, sunt două popoare pe insulă, fiecare cu religia şi cultura sa, iar problemele vin din faptul că ciprioţii turci se consideră coproprietari ai Ciprului, în timp ce ciprioţii greci îi văd ca pe o minoritate.

"Suntem turci şi musulmani, iar în sud sunt creştini ortodocşi. Ei văd Grecia ca pe ţara lor mamă, iar noi vedem Turcia ca pe ţara noastră mamă. Şi putem vedea că sunt două popoare diferite în Cipru, fiecare cu religia, identitatea etnică şi cultura sa. Şi, chiar dacă ciprioţii greci sunt mai numeroşi, noi suntem unul din cele două popoare egale şi coproprietare din Cipru. Un motiv pentru care nu am reuşit să găsim o soluţie la problema cipriotă este faptul că ei nu ne pot vedea ca pe egalii lor. Ne privesc ca pe o minoritate", a spus Derviş Eroglu.

În ciuda faptului că, odată cu trecerea timpului, recunoaşterea nu pare mai apropiată, TRNC sărbătoreşte la 20 iulie intervenţia Turciei prin care s-au pus bazele acestui stat, sute de oameni fiind prezenţi în stradă, fluturând steguleţe ale Turciei şi TRNC.

La parada militară a asistat şi preşedintele Turciei, Abdullah Gul.

Pe bulevard s-au succedat poliţişti, care au făcut demonstraţii foarte apreciate pe motociclete, formaţiuni militare, dansatori şi muzicieni, parada fiind încheiată de echipa de biciclişti din Turcia.

Seara, la Kyrenia/Girne, a avut loc un spectacol aviatic cu mai multe MIG-uri, deasupra mării, admirat de mulţimile aflate pe străzi, în pitorescul golf din staţiune, pe terasele hotelurilor şi pe zidurile castelului veneţian din secolul al XVI-lea.