Republica Moldova, dispusă să renunţe la aderarea la NATO în schimbul Transnistriei

"Suntem optimişti" în privinţa şanselor de reglementare a conflictului cât mai curând, a declarat şeful diplomaţiei moldovene, Andrei Stratan.

"Există voinţa din partea părţii ruse de a ne ajuta", a subliniat acesta.

Transnistria, un teritoriu de aproape 500.000 de locuitori, separat de restul teritoriului moldovean de fluviul Nistru, şi-a proclamat independenţa faţă de Republica Moldova în 1990, declanşând un conflict soldat cu sute de morţi.

Regiunea nu a fost niciodată recunoscută de comunitatea internaţională, nici de Rusia, dar Moscova susţine economic şi politic acest teritoriu unde este staţionat şi un contingent militar rus.

După ce planul său de reglementare a conflictului a eşuat în 2003, Rusia a lansat anul acesta o nouă propunere Chişinăului care constă într-o "declaraţie de neutralitate permanentă" din partea Republicii Moldova, potrivit ministrului moldovean de Externe.

În schimb, Transnistria va reveni sub suveranitatea Chişinăului, dar cu un statut de autonomie extinsă.

Dintre vecinii Republicii Moldova, România este deja membră a NATO iar Ucraina este ferm decisă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, alături de Georgia, planuri care irită însă Moscova.

Rusia nu vede cu ochi buni nici aderarea Republicii Moldova la NATO, deşi Chişinăul, care aspiră la integrarea europeană, nu şi-a manifestat niciodată public ambiţia de se alătura blocului militar.

În aprilie, preşedintele moldovean Vladimir Voronin, s-a întâlnit cu liderul separatist Igor Smirnov pentru prima dată în ultimii şapte ani. El şi-a exprimat atunci speranţa că respectivul conflict va fi soluţionat înainte de organizarea alegerilor legislative, programate să aibă loc la începutul anului 2009.

La două luni după această întâlnire, Tiraspolul, capitala Transnistriei, este departe de a împărtăşi acest optimism, la fel ca şi opoziţia moldoveană pentru care poziţia Chişinăului nu dezvăluie decât "un adevărat populism" înaintea alegerilor legislative.

"Sunt ani de zile de când Chişinăul propagă iluzii privind aşa-zisa uşurinţă cu care conflictul poate fi rezolvat", a declarat Serghei Simonenko, adjunctul ministrului transnistrean de Externe. "Republica Moldova nu ne-a prezentat nimic interesant", a adăugat acesta, apreciind că doar oferta privind autonomia regiunii este inacceptabilă.

Rusia exercită "presiuni" asupra autorităţilor de la Tiraspol, a subliniat oficialul transnistrean. "În ultimul timp, partea rusă ne declară că propunerile lui Voronin (privind autonomia) oferă singura cale de ieşire" din conflict, a adăugat Simonenko.

Nici un oficial rus nu a putut fi contactat pentru a comenta aceste declaraţii.

Sprijinul acordat de Moscova puterii centrale de la Chişinău contrastează cu politica rusă privind regiunile separatiste din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud, sprijinite deschis de către Kremlin.

"Rusia încearcă să demonstreze că îşi recompensează prietenii (precum Voronin, care dă dovadă de loialitate - n.red.) şi îi pedepseşte pe duşmani", precum preşedintele georgian Mihail Saakaşvili care şi-a exprimat deschis ambiţiile euroatlantiste, comentează Safonov.

Geografia joacă, de asemenea, un rol important. "Ceea ce ne lipseşte aici este o frontieră comună cu Rusia. Prietenii noştri caucazieni (Abhazia şi Osetia de Sud) se simt mult mai siguri", susţine un alt adjunct al ministrului diplomaţiei transnistrene, Vladimir Iastrebceak.