Reuniune specială a NATO pe tema conflictului din Afganistan / Un lider republican îi cere preşedintelui Joe Biden să retrimită trupe americane

Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a convocat o reuniune specială cu reprezentanţii statelor NATO pe tema conflictului din Afganistan, în contextul intensificării ofensivei insurgenţilor talibani, în timp ce în SUA au apărut tensiuni din cauza retragerii trupelor.

Jens Stoltenberg va prezida vineri după-amiază o reuniune a ambasadorilor statelor membre NATO pe tema situaţiei din Afganistan, au declarat surse citate de Agenţia France-Presse şi de postul France 24.

Statele Unite au decis vineri retrimiterea a 3.000 de militari în Afganistan, pentru a facilita evacuarea cetăţenilor americani, inclusiv a celor mai mulţi membri ai personalului diplomatic. "Este vorba de o pregătire prudentă. Vrem să ne asigurăm că avem capabilităţi suficiente pentru orice situaţie de urgenţă", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, potrivit CNN.

Şi Marea Britanie a decis retrimiterea temporară a unor militari în Afganistan pentru protejarea cetăţenilor britanici.

Situaţia de securitate din Afganistan s-a agravat în ultimele zile. Combatanţii talibani au ocupat 18 dintre cele 34 de capitale provinciale, inclusiv oraşele Kandahar şi Herat, al doilea, respectiv al treilea ca mărime din Afganistan. Talibanii au intensificat atacurile şi asupra capitalei ţării, Kabul.

Tensiuni la Washington din cauza retragerii trupelor SUA din Afganistan

"Ceea ce se întâmplă acum este rezultatul a 20 de ani de politici greşite şi de priorităţi militare inadecvate", a declarat vineri generalul american în retragere Wesley Clark, fost comandant al trupelor aliate din cadrul NATO.

Liderul grupului republican din Senatul SUA, Mitch McConnell, i-a cerut preşedintelui Joseph Biden să retrimită trupe în Afganistan. "Iată ceea ce trebuie să se întâmple acum. Preşedintele Biden trebuie să ofere mai multă susţinere forţelor afgane, începând cu sprijinul aerian intens inclusiv după 31 august. Altfel, reţeaua teroristă Al-Qaida şi talibanii ar putea celebra 20 de ani de la atentatele din 11 septembrie prin incendierea Ambasadei SUA din Kabul", a declarat senatorul Mitch McConnell, citat de publicaţia The Hill. Fostul preşedinte american Donald Trump, un politician republican, a decis retragerea trupelor SUA din Afganistan, în cadrul unui acord semnat în 2020 cu Mişcarea talibanillor afgani. Fosta Administraţie Donald Trump stabilise retragerea trupelor SUA până în mai 2021, dar preşedintele Joseph Biden a amânat retragerea până pe 31 august 2021.

Germania contestă retragerea trupelor SUA din Afganistan

Germania a transmis, joi, că nu poate menţine trupele în Afganistan fără prezenţa militară a SUA şi a avertizat că nu va mai acorda fonduri de asistenţă Administraţiei de la Kabul în situaţia în care insurgenţii talibani vor prelua puterea cu forţa. "Nu vom mai acorda niciun cent Afganistanului, dacă talibanii vor prelua puterea, vor instaura Legea islamică şi vom institui un califat", a declarat Heiko Maas, ministrul german de Externe, într-un interviu acordat posturilor ARD şi ZDF. Germania oferă în prezent Administraţiei de la Kabul fonduri în valoare de 430 de milioane de euro pe an. "Fără ajutor internaţional, Afganistanul nu este un stat viabil", a atras atenţia Heiko Maas.

În contextul deteriorării situaţiei de securitate în Afganistan, Heiko Maas a părut să nu fie de acord cu decizia Washingtonului de a retrage brusc trupele americane. "Actuala situaţie arată că toate celelalte state NATO trebuie să părăsească ţara, deoarece în lipsa capabilităţilor americane, nu poate trimite nimeni acolo militari. Germania se aştepta la o misiune mai lungă, dar nu poate acţiona în afara Alianţei Nord-Atlantice", a subliniat Heiko Maas.

Conflictul militar din Afganistan s-a amplificat

Administraţia de la Kabul a propus, în cadrul negocierilor care se derulează în Qatar, împărţirea puterii cu Mişcarea talibanilor, în schimbul încetării confruntărilor militare în Afganistan, au declarat joi surse citate de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Ouest France. "Da, Guvernul a prezentat o propunere în Qatar (...). Propunerea le-ar permite talibanilor să participe la putere, într-un sistem partajat, cu condiţia încetării violenţelor", a declarat un oficial guvernamental de la Kabul, sub protecţia anonimatului.

Insurgenţii talibani afgani au ocupat numeroase zone rurale în contextul retragerii trupelor occidentale, iar în ultimele săptămâni au început să atace oraşe, inclusiv capitala Afganistanului. Conform estimărilor serviciilor de informaţii americane, combatanţii talibani ar putea izola oraşul Kabul în 30 de zile şi l-ar putea ocupa în 90 de zile. Combatanţii talibani au ocupat 18 dintre cele 34 de capitale provinciale într-o săptămână, pe fondul retragerii trupelor occidentale.

Un oficial de rang înalt din cadrul Uniunii Europene a declarat marţi, potrivit agenţiei Reuters, că insurgenţii talibani controlează acum 65% din teritoriul Afganistanului. Aproximativ 400.000 de civili au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele în ultimele luni, din cauza confruntărilor militare dintre insurgenţii talibani şi serviciile de securitate afgane.

Naţiunile Unite şi Administraţia de la Washington au avertizat Mişcarea talibanilor că va fi izolată pe plan internaţional dacă va prelua puterea cu forţa în Afganistan. Pe fondul deteriorării situaţiei de securitate, Statele Unite au efectuat o serie de raiduri aeriene în diverse regiuni din Afganistan, pentru a ajuta serviciile de securitate afgane în conflictul cu insurgenţii talibani. Ambasadele americană şi britanică de la Kabul i-au acuzat pe insurgenţii talibani că au comis masacre care ar putea fi catalogate "crime de război" în districtul Spin Boldak, situat în sudul Afganistanului.