România, a patra cea mai coruptă ţară UE, potrivit raportului Transparency International. Care sunt statele care au „depăşit” ţara noastră

Organizaţia Transparency International a prezentat marţi raportul anual privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global, gradul de corupţie în sectorul public fiind stabilit prin consultarea unor experţi şi oameni de afaceri din cele 180 de ţări incluse în analiză.

Potrivit clasamentului pe anul 2018 privind corupţia realizat de Transparency International, România se situează pe locul 61 la nivel mondial, având 47 de puncte, în scădere de două poziţii faţă de 2017.

Indicele Transparency International foloseşte o scală de la 0 la 100, în care 0 puncte înseamnă un grad extrem de ridicat de corupţie, iar 100 de puncte, lipsa corupţiei.

La nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene, România (47 de puncte) se situează pe locul 24.

Primele trei poziţii privind percepţia asupra corupţiei ridicate sunt ocupate de Bulgaria (42 de puncte), Grecia (45) şi Ungaria (46 de puncte).

"Deşi România şi Bulgaria au realizat unele progrese în ultimii ani în raportul IPC, ambele au înregistrat o scădere de un punct într-un an marcat de un scandal major de corupţie în Ungaria şi proteste anticorupţie masive în România", notează Transparency.

Grecia a pierdut trei puncte din 2017 şi până astăzi, în timp ce punctajul Ungariei a scăzut cu opt puncte în ultimii cinci ani.

Cu un scor mediu regional de 66 de puncte din 100, UE şi Europa de Vest rămâne cea mai bine clasată regiune în ceea ce priveşte percepţia privind corupţia, însă în ultimii ani s-au înregistrat evoluţii îngrijorătoare ce problema corupţiei rămâne una majoră chiar şi în această regiune.

Un raport al Consiliului Europei a confirmat că membrii ai instituţiilor democratice europene au fost beneficiari ai unui scheme de spălare de bani iniţiată de oficiali de la Baku cu scopul îmbunătăţirii imaginii internaţionale a Azerbaijanului.

Mai mult, în unele ţări europene au venit la putere lideri politici cu tendinţe populiste, care exploatează temerile cetăţenilor pentru a-şi justifica maniera nedemocratică de guvernare.